26 februarie 2014

Informare

COMUNICAT

            Biroul Operativ al Filialei 1 Timişoara a SCMD îşi exprimă preocuparea faţă de situaţia politică generată de disoluţia Uniunii Social Liberale, alianţă politică susţinută la ultimele alegeri parlamentare, şi de acţiunile căreia se legau speranţele de rezolvare a solicitărilor militarilor în rezervă/retragere.
            Chiar şi în condiţiile în care îndeplinirea promisiunilor electorale era tergiversată, existenţa unui canal de legătură şi posibilitatea dialogului cu reprezentanţii unei majorităţi parlamentare de 70 procente constituia un motiv de încredere că, în viitor, va veni şi rândul nostru de a ne vedea obiectivele atinse.
            În actuala situaţie, când evenimentele de pe scena politică românească sunt în curs de desfăşurare fără a fi intrat încă pe un făgaş stabil, recomandăm membrilor filialei noastre adoptarea unei atitudini rezervate, indiferent de opţiunile sau simpatiile/antipatiile politice individuale, în scopul de a menţine interesul tuturor forţelor politice locale faţă de problematica rezerviştilor şi de a evita generarea ostilităţii din partea oricăreia dintre aceste forţe, în condiţiile în care în Timişoara filiala noastră a întreţinut şi până acum relaţii foarte bune cu reprezentanţii tuturor partidelor din componenţa fostei alianţe.
            Pentru membrii SCMD prioritară este îndeplinirea obiectivelor pentru care s-a constituit această organizaţie, iar căile de urmat pentru aceasta trebuie alese şi negociate cu multă atenţie , cu inteligenă şi tact, pentru a evita crearea unor adversităţi păguboase şi a obţine maximum de efect.

27 februarie 2014
                                                       Preşedintele Biroului Operativ al Filialei 1 Timişoara a SCMD

                                                                                                                   Col(r) Radu AROMÂNESEI

19 februarie 2014

OPINIE

Avatarul* Armatei de Rezervă

Legi, ordonanţe de urgenţă, hotărâri de guvern, acte normative emise unul după altul, ani la rând, cu un singur scop: să umilească, să bulverseze, să chinuie anii pe care îi mai au de trăit unii dintre noi.
 De ce  ?
 ……!

SITUAŢIA INIŢIALĂ A SISTEMULUI PENSIILOR MILITARE

Statutul cadrelor militare, care reglementa locul şi rolul instituţiei militare şi a personalului militar în societate, drepturile şi obligaţiile acestora, a fost stabilit prin Legea nr. 80/1995, lege organică.
 Elaborată pe baza experienţei anterioare referitoare la legislaţia militară, de la înfăptuirea statului român modern, dar şi în acord cu cerinţele condiţiilor sociale actuale, acest act normativ a stat la baza elaborării Legii 164/2001 şi a Legii 179/2004, prin care se reglementa problema pensiilor militare de stat, respectiv a pensiilor de stat ale poliţiştilor.
În acelaşi scop a fost promulgată şi Hotărârea Guvernului (HG) nr. 1294/2001, care stabilea locurile de muncă şi activităţile cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii specifice pentru cadrele militare în activitate. Aceasta avea, de asemenea, un impact major asupra determinării vechimii în muncă şi implicit asupra cuantumului pensiilor militare.
În afară de faptul că prin aceste legi se stabilea modul de calculare al pensiei după criterii clare, în conformitate cu performanţele profesionale ale militarului, cu nivelul pregătirii, cu  locul şi rolul său în ierarhia militară, o prevedere importantă era aceea că, ţinând cont de continuarea obligaţiilor militare faţă de stat şi după trecerea în rezervă, pensia militară se actualiza în strânsă legătură cu evoluţia soldei corespunzătoare gradului şi funcţiei avute în timpul serviciului activ.
Actele normative mai înainte enumerate, chiar dacă nu au fost perfecte, au indus un sentiment de siguranţă şi normalitate pentru personalul din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din România, fiind recunoscut şi acceptat ca atare de cei în cauză prin faptul că respecta principiile ierarhice şi de competenţă proprii carierei militare.

BULVERSAREA SISTEMULUI PENSIILOR PENTRU MILITARI

            Prima lovitură pe care au recepţionat-o pensionarii ÎNCĂ militari a fost Legea 329/2009, care prin capitolul IV limitează dreptul constituţional la muncă şi anulează posibilitatea multor rezervişti de a-şi valorifica pregătirea profesională, cunoştinţele şi competenţa în folosul societăţii civile, în condiţiile în care nu numai în România, dar oriunde, militarii ies din serviciul activ la vârste inferioare celor la care angajaţii civili se pensionează, dar numai în România nu mai este nevoie de experienţa şi abilităţile acestora!
Starea de normalitate pentru pensionarii militari a încetat definitiv prin Legea nr. 119/ 2010 privind unele măsuri în domeniul pensiilor, prin care pensiile militare DE STAT devin pensii din sistemul PUBLIC, urmând a fi recalculate după o metodologie total improprie specificului activităţii militare.
O experienţă în acest sens oarecum exista, prin Legea nr. 19/2000, actualizată în 2010, prin care au fost recalculate pensiile din domeniul public, numai că în această lege exista un articol care împiedica pierderea unui drept câştigat:
“Art. 180(7)- În situaţia în care cuantumul pensiilor stabilit (conform noii proceduri) este mai mic decât cel stabilit  în baza legislaţiei anterioare, se păstrează în plată cuantumul ANTERIOR (s.n.)”
            Această prevedere nu există în Legea 119/2010 , iar prin Hotărârea de Guvern nr. 735 din 21 iulie 2010  privind recalcularea pensiilor militare, în ianuarie 2011 pensiile militarilor în rezervă/retragere, acum devenite pensii din sistemul public, vor fi diminuate, TOATE, cu procentaje în jur de 60%.
            Suspendarea aplicării HG nr. 735/2010 de către o decizie a Curţii de Apel Cluj, confirmată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reprezentat doar un moment de respiro…
 Pentru ca lovitura dată militarilor să fie deplină, în acelaşi an este emisă prin fraudă parlamentară Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (Legea Anastase), prin care pensionarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională li se desfiinţează statutul de militar dobândit prin Legea nr. 80/1995 şi urmează a li se calcula pensiile ca şi cum ar fi contribuit la bugetul asigurărilor sociale , fără nicio legătură cu locul, rolul şi importanţa funcţiei îndeplinite pe timpul serviciului militar. Evoluţia pensiei urmează în felul acesta să fie determinată de modificările punctului de pensie, a cărui valoare este stabilită pe baza unei contributivităţi practic inexistente !
De menţionat că  până în acel moment Armata , ca şi celelalte instituţii cu regim militarizat, a contribuit pentru personalul propriu la bugetul de stat, conform actelor normative în vigoare, buget de stat de unde se primeau atât soldele cadrelor din serviciul activ cât şi pensiile celor din  rezervă.
În felul acesta, neavând practic contribuţii la bugetul asigurărilor sociale, militarii devin pur şi simplu asistaţi sociali, asemenea persoanelor defavorizate !
            Urmare a valului uriaş de proteste la nivel naţional la care au participat militarii în rezervă şi în retragere în ianuarie 2011, guvernul Băsescu-Boc a emis OuG nr. 1/2011, aprobată ulterior prin Legea 165/2011, care stabilea o altă metodologie de revizuire a pensiilor pentru rezervişti, la fel de aberantă şi fără nicio legătură cu principiile care ghidează evoluţia personalului în cadrul carierei militare şi care contestă în continuare calitatea de militari a rezerviştilor. Aceasta, deşi prin Legea nr. 53/2011, se modifică şi se completează statutul cadrelor militare, prelungindu-se obligaţiile militare ale rezerviştilor , indiferent de grad, până la 63 ani . Prin urmare, pe de o parte se anulează DREPTURILE ce decurg din calitatea de militar în rezervă, dar se prelungesc OBLIGAŢIILE militare faţă de stat !
            Transpunerea în practică a  noilor reglementări (OuG nr. 1 din 2011/Legea 165 din 2011), a dus la situaţii aberante şi vexatorii pentru mulţi militari, în special din rândul celor care au deţinut funcţii de mare răspundere, deoarece în multe cazuri militari cu grade inferioare au primit pensii care au depăşit copios pe cele ale propriilor comandanţi.
Mai mult, clamata economie s-a transformat într-o veritabilă povară asupra bugetului asigurărilor sociale, deoarece unii dintre rezervişti au primit, fără ca ei să fi cerut sau să-şi explice, cuantumuri lunare ale pensiilor echivalente cu mari câştiguri la jocurile de noroc….
 Desigur, unora dintre militarii în rezervă şi îndeosebi multora dintre cei în retragere li s-au reparat neregulile sau nedreptăţile cuprinse în cuantumul pensiei militare, dar altora li s-a diminuat abuziv şi nejustificat baza de calcul pentru stabilirea punctelor de pensie, fie din cauza incompetenţei , neglijenţei sau neatenţiei celor care trebuiau să furnizeze şi să folosească datele corecte şi nu au făcut-o, fie din cauza pierderii şi/sau deteriorării documentaţiei primare necesare.
Pentru ca bulversarea sistemului de pensii pentru militari să fie şi mai profundă, guvernul Băsescu-Boc a emis o nouă hotărâre, de data aceasta “secretă” (de ce ?) , HG-S nr. 1019/2010, prin care modifică HG nr. 1294/2001, stabilind condiţii mai avantajoase pentru militari referitoare la gradul de dificultate/pericol pentru locurile de muncă şi activităţile specifice. Acest act normativ, care în mod explicit modifică o hotărâre de guvern anterioară, deci nu este o reglementare nouă, care urmează să acţioneaze numai în viitor, prevede în mod abuziv şi discriminatoriu că se referă numai la militarii care părăsesc serviciul activ după data de 1 ianuarie 2011 ( de parcă după această dată condiţiile de muncă din aceleaşi unităţi militare în care au activat cei pensionaţi înaite au devenit brusc mai dure!).
 Constrâns însă de acţiunile de protest tot mai puternice ale multor rezervişti, ministrul Apărării Naţionale din acelaşi guvern (Gabriel Oprea), decide ca aceste prevederi mai favorabile să se aplice şi unor militari trecuţi în rezervă înainte de data prevăzută în actul legislativ , după criterii care uneori nu au avut nicio legătură cu situaţia reală (au fost cazuri când  s-au acordat abuziv condiţii speciale pe timpul când cei în cauză urmau cursurile diferitelor instituţii militare de învăţământ sau li s-au atribuit funcţii pe care nu le-au deţinut, numai din dorinţa de a le creşte pensia şi a-i determina să nu mai protesteze!).

EVOLUŢIA SITUAŢIEI DUPĂ VICTORIA USL ÎN ALEGERI

Conform devizei electorale „Dreptate până la capăt”, după instalarea guvernului Ponta 1, ministrul Apărării Naţionale - Gl.Lt.(r) Corneliu Dobriţoiu, familiarizat cu problemele militarilor în rezervă, a iniţiat un dialog cu organizaţiile reprezentative ale acestora, în vederea elaborării unei noi legi a pensiilor militare de stat. În acelaşi timp a contribuit la  adoptarea unei amnistii fiscale (Legea nr. 84/2012), prin care s-a evitat plata de către rezervişti a diferenţei dintre pensia militară primită până la finalizarea revizuirii şi pensia calculată pe baza OuG nr.1/2011(L 165/2011), a adoptat măsuri de punere în ordine a acordării de grade militare şi  a iniţiat un audit intern pentru a clarifica situaţia modului în care au fost stabilite cuantumurile pensiilor militarilor în rezervă conform legislaţiei încă în vigoare (speram noi).
Din păcate, timpul scurt avut la dispoziţie de către Domnia Sa la conducerea destinelor Armatei, şi a Armatei de Rezervă în acelaşi timp, nu i-a permis să ia toate măsurile pentru a remedia situaţia  existentă la nivelul pensiilor rezerviştilor şi la statutul acestora, ba mai grav, nu a avut nici posibilitatea de a îndepărta din structurile superioare ale compartimentelor cu atribuţii în aceste domenii a persoanelor care prin oportunism faţă de vechea guvernare, prin incompetenţă sau rea-voinţă au adus prejudicii importante celor care şi-au desfăşurat cu devotament activitatea sub Drapel.
Mai mult, după ce la conducerea Ministerului Apărării Naţionale a venit o altă echipă, problema elaborării noii legi a pensiilor militare de stat , iniţiată de ministrul Dobriţoiu, precum şi redobândirea dreptului neîngrădit la muncă, prin abogarea cap.IV/L 329/2009,  au fost amânate sine die, iar desfăşurarea auditului a fost redirecţionată, culmea, împotriva celor cu pensiile diminuate, tocmai pentru a nu-l deranja pe fostul ministru Oprea, acum aliat şi persoană de maximă importanţă a noii Puteri.
Astfel, în loc de a se analiza cum de au ajuns pensiile unor rezervişti la cuantumuri la care nici mulţi dintre  generali nu ar fi putut accede, s-a hotărât revenirea în aşa zisa legalitate a condiţiilor de muncă (o legalitate discriminatorie), ceea ce a afectat în special pe cei cu pensiile diminuate, care pe lângă faptul că deşi nu ei au solicitat să fie încadraţi în condiţii de muncă  prin încălcarea legii (asta a făcut-o ministrul Oprea), acum trebuie să suporte, pe lângă diminuarea pensiei, şi executarea silită a sumelor primite nemeritat  în urma ilegalităţii săvârşite de conducerea MApN!
Ca urmare, de la sfârşitul anului 2012 şi până la începutul toamnei 2013, militarii în rezervă au primit o avalanşă de noi decizii de pensie, fiecare cu un cuantum mai mic decât precedenta, pe măsură ce se găseau alte probleme în calcularea pensiilor după legislaţia Băsescu-Boc-Anastase. Mai mult, sumele care constituiau diferenţa urmau să fie recuperate de la „beneficiari” prin executare silită, ceea ce presupunea intrarea în iarna următoare şi cu pensiile diminuate, şi datori la stat, şi cu diminuarea dreptului la muncă şi  fără statutul de militar promis a ne fi restabilit!
În această conjunctură şi ca urmare a presiunilor exercitate de către organizaţiile militarilor în rezervă şi în retragere şi în special de SCMD, în vara anului trecut a fost votată, cu peripeţiile ştiute, aşa zisa lege reparatorie, Legea nr. 241/2013.
Prin acest act normativ se stabilesc următoarele:
-                          aceia dintre militarii în rezervă/retragere care au avut pensiile diminuate ca urmare a aplicării algoritmului de calcul prevăzut în OuG nr. 1/2011(L nr. 165/2011), începând cu data de 1 octombrie 2013 vor primi în plată cuantumul pensiei din decembrie 2010, stabilit conform Legii 164/2001(L 179/2004), fără ca această pensie să aibă statut de pensie militară;
-                          se anulează executarea silită pentru recuperarea retroactivă a  sumelor încasate necuvenit ca urmare a încadrării greşite în grupele de muncă.
Adoptarea acestei legi în Parlamentul României şi promulgarea ei în extremis de către Preşedinte a
constituit o necesitate a momentului, deoarece a evitat ca mulţi rezervişti să intre în iarnă şi cu pensiile micşorate şi datori cu sume mari de bani care trebuiau retrocedate, dar era departe de a rezolva problemele acumulate în toţi aceşti ani de adevărată hărţuire.

SOLICITĂRILE MILITARILOR ÎN REZERVĂ/RETRAGERE

            1. Adoptarea Legii pensiilor militare de stat.
Este un obiectiv asumat de către partidele din USL pe timpul campaniei electorale, ca urmare a nedreptăţii la care au fost supuşi militarii prin măsurile abuzive ale regimului Băsescu –Boc. Necesitatea unui asemenea act legislativ rezidă din faptul că, de la obţinerea primului grad ca ofiţer, maistru militar sau subofiţer şi până la vârsta de 63 ani, iar în situaţii excepţionale chiar şi după această vârstă, cadrele militare sunt în evidenţa Armatei şi pot fi rechemate în activitate, pentru a-şi face datoria faţă de stat şi naţiune conform pregătirii şi capacităţii lor. Aceasta presupune, implicit, menţinerea concordanţei cuantumului pensiei cu evoluţia veniturilor obţinute de militarii în activitate, cu grade şi funcţii echivalente celor dobândite de rezervist la ieşirea din serviciul activ.
După adoptarea legii pensiilor militare de stat, militarii în rezervă/retragere care doresc, vor putea să opteze pentru menţinerea în plată a cuantumului pensiei stabilite pe baza OuG nr. 1/2011(L nr. 165/2011) desigur, dacă acesta a fost stabilit corect.
2. Renunţarea, în perspectiva Legii unitare a salarizării, la stabilirea unei echivalări a soldelor militarilor cu salariile altor bugetari şi la determinarea cuantumului pensiei pe baza principiului contributivităţii.
Spre deosebire de celelalte categorii socio-profesionale, cărora prin lege li se stabileşte nivelul retribuţiei funcţie de o durată a îndeplinirii sarcinilor de serviciu de 8 ore X 5 zile/săptămână, iar toate depăşirile sunt recompensate suplimentar, serviciul militar presupune a fi disponibil PERMANENT, în orice condiţii şi oriunde este nevoie. Deoarece retribuirea funcţie de factorul „timp de lucru” nu este posibilă, stabilirea cuantumului pensiei pe baza principiului contributivităţii este discriminatorie şi nedreaptă faţă de militari.
3. (Re)acordarea dreptului deplin şi nediscriminatoriu la muncă, prin abrogarea Capitolului IV/Legea nr. 329/2009.
Şi acesta este un obiectiv asumat de partidele din USL în campania electorală şi a fost solicitat de militarii în rezervă, care sunt împiedicaţi să muncească în folosul societăţii, în condiţiile în care, conform legii, au ieşit din serviciul activ- ca peste tot în lumea civilizată, la vârste mult sub nivelul la care se pensionează personalul civil.  Reintegrarea în serviciu se face la solicitarea celor care doresc acest lucru, pe baza evaluării de către angajator a competenţei rezervistului de a îndeplini sarcinile de serviciu în domeniul sau în locul de muncă  respectiv, deci nu se pune problema favorizării unei anumite categorii de solicitanţi în detrimentul altora.
4. Recuperarea drepturilor băneşti de care au fost privaţi o parte dintre militarii în rezervă/retragere.
Prin adoptarea Legii nr. 241/2013 statul recunoaşte, implicit, că unui anumit segment din rândul militarilor în rezervă/retragere li s-a făcut o nedreptate, prin privarea acestora de un drept câştigat. Prin urmare este corect, şi moral şi legal, ca acestora să li se returneze sumele de bani care li s-au prelevat ca diferenţă între cuantumul pensiei din decembrie 2010 şi cuantumurile mai mici primite până în luna septembrie 2013 inclusiv. Aceasta cu atât mai mult cu cât aplicarea prevederilor Legii nr. 241/2013 are, prin ea însăşi, efecte negative asupra „beneficiarilor”, din următoarele cauze:
a)                          Prin lege, revenirea la cuantumul pensiei din decembrie 2010 presupune ca, de fapt, rezervistul să primească aceeaşi pensie ca în anul 2007, când a avut loc ultima reactualizare. În felul acesta nu se ţine seama de evoluţia preţurilor, rata inflaţiei, nivelul cursului de schimb al monedei naţionale din această perioadă , deci dreptatea făcută rezerviştilor e destul de strâmbă.
b)                          Mai mult, cuantumul pensiei primit în luna octombrie 2013 nu reprezintă revenirea la o pensie militară, dar nu este nici legat de punctul de pensie stabilit conform  Legii nr. 263/2010, şi care se indexează conform legii în fiecare an. În felul acesta, „beneficiarii” Legii nr. 241/2013 sunt din nou discriminaţi, ei fiind excluşi de la indexările anuale, iar cum legea pensiilor militare se pare că mai are destul timp până a fi promulgată, această excludere devine tot mai greu de suportat.
5. Anularea discriminării dintre militarii trecuţi în rezervă înainte şi după 1 ianuarie 2011.
               Deoarece Hotărârea Guvernului (HG)-S nr. 1019/2010, referitoare la locurile de muncă şi activităţile cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii specifice pentru cadrele militare în activitate, în mod explicit modifică, deci nu înlocuieşte prevederile Hotărârii Guvernului (HG) nr. 1294/2001, este normal şi legal ca noile condiţii să fie aplicate tuturor celor care au beneficiat de prevederile celei din urmă amintite, altfel suntem din nou în faţa unei situaţii clare de discriminare.
     Aceasta şi în situaţia în care gradul de dificultate al condiţiilor de muncă în aceleaşi locuri şi pentru aceleaşi funcţii nu putea fi diferit în cele două perioade stabilite arbitrar de legiuitor.
              6. Acordarea accesului nediscriminatoriu, pentru  toate organizaţiilor militarilor în rezervă/retragere, constituite legal, care nu au caracter lucrativ, la facilităţile oferite de către ministerele tutelare. 
Pe timpul serviciului militar activ, conform prevederilor regulamentare, am avut în grijă „bunurile armatei şi ale poporului”, am contribuit cu toţii la întreţinerea şi dezvoltarea patrimoniului instituţiilor noastre, şi atunci este discriminatoriu ca numai unii dintre noi să beneficieze legal de această logistică.

CONCLUZII

            Noi, cei care am îmbrăţişat cariera armelor, şi care ne-am asumat obligaţia ca până la împlinirea vârstei de 63 ani, cel puţin, să fim pregătiţi a ne face datoria de onoare faţă de stat şi naţiune , suntem conştienţi de faptul că în condiţiile actuale există persoane şi categorii sociale cu o situaţie materială mult mai dificilă decât a noastră.
Este un truism pe care cei aflaţi la conducerea treburilor ţării tot încearcă să ni-l prezinte, atât nouă cât şi societăţii civile, făcându-se că nu înţeleg faptul că sistemul militar, chiar ca şi componentă a sistemului social, are un caracter cu totul aparte, supunându-se unor reguli şi acţionând în condiţii diferite faţă de restul societăţii.
Acest lucru decurge din rolul său de element de acţiune în situaţiile cele mai critice care pot apărea în istoria unui stat, când în cumpănă poate fi însăşi existenţa statului ca entitate.
Desigur, în perioade de relativă linişte - ca cea pe care o parcurgem acum, când zonele de conflict sunt relativ departe de graniţele proprii, în mentalul colectiv se poate insinua ideea că situaţia forţei armate a ţării nu prezintă un prea mare interes; nu trebuie nimeni să creadă că locul fruntaş pe care îl ocupă Armata în diferitele sondaje de opinie reprezintă dovada unui ataşament real al populaţiei faţă de instituţia militară. Este mai degrabă un refugiu în faţa nemulţumirii generate de acţiunile altor componente ale statului, care ne dezamăgesc prin prestaţia lor. Şi atât !
Guvernanţii nu au voie să gândească aşa. Cei care şi-au asumat conducerea statului, indiferent de doctrina politică pe care susţin că o îmbrăţişează, trebuie să conştientizeze că într-o situaţie limită, generată de un conflict armat sau de catastrofe naturale, balanţa între „a fi” sau „a nu mai fi” ,  este înclinată de FORŢA ARMATĂ.
Iar dacă politicienii noştri nu ştiu, deşi mulţi au absolvit diferite cursuri la Universitatea Naţională de Apărare, trebuie să afle că în caz de agresiune asupra teritoriului naţional primii care intră în luptă sunt componenţii FORŢEI ACTIVE, cei care defilează în zilele de sărbătoare, dar pentru că la război se mai şi moare, rezultatul final al luptei este stabilit de acţiunile REZERVEI, de organizarea , dotarea şi moralul acesteia.
Marile imperii clădite de-a lungul veacurilor s-au prăbuşit nu din cauza superiorităţii militare a celor care i-au atacat, ci lipsei de interes manifestat de proprii luptători.
Tehnica de luptă şi materialele necesare pot fi procurate şi în regim de urgenţă în preajma unui conflict, lumea fiind plină de dealer-i gata să satisfacă orice cerere, dar dacă nu avem oameni pregătiţi şi motivaţi pentru a mânui armamentul şi a exploata echipamentele va trebui să închiriem soldaţi.
Sau să ne resemnăm !

Col(r) Radu AROMÂNESEI





(*) AVATAR- transformare neprevăzută (şi chinuitoare) care intervine în evoluţia unei fiinţe sau

                         a unui lucru

30 ianuarie 2014

Comunicat

COMUNICAT

         Militarii în rezervă şi în retragere , care se consideră solidari şi sprijină  acţiunile Filialei 1 Timişoara a SCMD, de promovare a intereselor de corp al Armatei de Rezervă în faţa opiniei publice, a administraţiei locale şi a reprezentanţilor clasei politice timişorene şi naţionale, cotizaţia de 10 lei/lună se poate achita în contul BRD
RO 41 BRDE 441S V792 6237 4410
cu specificaţiile:
-         Numele şi prenumele;
-         CNP;
-         Filiala 1 Timişoara;
-         Cotizaţie sem. I/2014(60 lei) sau 2014(120 lei).
 Cei pe care i-aţi desemnat în conducerea filialei acţionează numai în condiţii de voluntariat, de aceea menţionăm că fondul de cotizaţii este necesar pentru:
-         plata chiriei pentru spaţiul în care ne desfăşurăm activitatea curentă şi Adunările Generale ale Filialei;
-         plata abonamentului de telefonie mobilă ;
-         plata documentelor de călătorie pentru participarea reprezentanţilor filialei la şedinţele periodice ale Comitetului Director de  la Bucureşti şi la lucrările anuale ale Consiliului Naţional al Reprezentanţilor de la Alba-Iulia;
-         plata corespondenţei  cu  autorităţile locale - atunci când este necesar, cu reprezentanţii clasei politice timişorene din Parlament sau/şi Guvern, cu diferitele compartimente centrale ale SCMD (ex. Departamentul Juridic);
-         plata materialelor de reprezentare precum şi a celor  de birotică, necesare întocmirii şi păstrării documentelor de evidenţă.
Copiile ordinelor de plată pot fi depuse la sediul filialei din str. Dr. Liviu Gabor nr. 4 et. 1 în zilele de luni şi marţi între orele 11.00-13.00, sau în celelalte zile la Secretariatul de la camera 3.
De asemenea, scanate pot fi expediate la secretariatul filialei, prin e-mail, la adresa mirch32@gmail.com


BIROUL OPERATIV AL FILIALEI 1 TIMIŞOARA A SCMD

23 ianuarie 2014

EVOCARE

O SPERANŢĂ

Au trecut 3 ani de la marea ridicare la luptă (socială) a Armatei de Rezervă !
Interesant însă este altceva; marea majoritate a celor pe care îi vedeţi în desfăşurarea impresionantei manifestaţii din 24 ianuarie 2011 din Timişoara, NU au luat în serios ameninţările asupra cărora au fost preveniţi la înfiinţarea filialei, în data de 1 martie 2010 ; în sala Cercului Militar din acea zi nu aveai loc să arunci un ac pe jos, dar la terminarea întrunirii s-au înscris numai 102 membri ! Ceilalţi au aşteptat mai bine de o jumătate de an să vadă ce se întâmplă, şi au avut ce vedea în ianuarie următor: pensii diminuate cu peste 60%!
Atunci am ieşit la manifestaţie, dar nu toţi, unii camarazi de-ai noştri urmărind de pe trotuar scurgerea ameninţătoarei coloane spre sediul Prefecturii, iar alţii din faţa televizoarelor. Totuşi am fost mulţi, suficienţi ca să determinăm autorităţile să revină (temporar) asupra abuzivei măsuri. A fost însă numai un respiro pe care guvernanţii l-au luat, în vederea găsirii altor modalităţi de a ne deposeda de drepturile stabilite prin legi de la înfiinţarea statului român modern.
Ce a urmat ştim cu toţii ; din cauza acţiunilor persuasive de subminare a spiritului de corp, au rupt lupta mulţi dintre cei care după  24 ianuarie 2011 s-au repezit să ceară sprijinul SCMD.
Motivaţiile la vedere ar fi că SCMD i-a dezamăgit prin:
-                          lipsa de eficienţă a acţiunilor în justiţie (deşi aceasta s-a datorat exclusiv comenzilor politice care au impus neluarea în consideraţie a contestaţiilor);
-                          scăderea popularităţii liderilor SCMD de la Centru (reală, datorită şi unor  inconsecvenţe,dar mai ales din cauza propagandei băsiste şi deformatorilor de opinie, care  au ştiut să manevreze atât orgoliile unora sau altora cât şi mentalul celor care nu mai erau  dispuşi să facă „efortul” de a mai milita pentru un scop care, oricum, ar putea fi atins prin  implicarea altora).
Motivul real a fost atingerea obiectivului de a primi pensia în cuantum apropiat de cel din decembrie 2010 sau chiar (mult) mai mare, precum şi apatia „mioritică” , de a lăsa lucrurile să se desfăşoare de la sine.
 Cât despre desfiinţarea statutului de militar, respectarea ierahiei, onoarea de om al armelor,  solidaritatea cu cei care au rămas cu pensiile diminuate - mofturi!
În aceste condiţii, Filiala 1 Timişoara a continuat să existe şi prin nucleul tare a celor care nu au abandonat (şi spre cinstea lor, unii chiar dintre cei cu pensiile mărite), s-a menţinut ca o prezenţă vie în societatea timişoreană, în condiţiile în care, datorită distanţei mari faţă de Capitală, participarea la acţiunile organizate în Bucureşti este greu de realizat.
Voi puncta doar câteva momente, spre aducere aminte sau informare:
-                          7 octombrie 2011, miting de protest în faţa Prefecturii Timiş cu ocazia Zilei Muncii Decente;
-                          30 ianuarie 2012, participarea la mitingul de protest împotriva Guvernării Băsescu-Boc, în Piaţa Unirii din Timişoara;
-                          1 martie 2012, întâlnirea militarilor în rezervă/retragere la sediul PNL Timiş cu reprezentanţi ai conducerii locale şi viitori candidaţi la alegeri ai acestui partid de opoziţie, pentru a obţine sprijinul acestora în cazul schimbării raporturilor de putere la nivel local şi naţional;
-                          22 martie 2012, pichetarea sediului organizaţiei judeţene Timiş a PDL şi prezentarea protestului „Vrem să ştim...”, în care ceream socoteală pentru tratamentul înjositor la care erau supuşi cei care şi-au servit Patria sub Drapel;
-                          24 martie 2012, semnarea Acordului de cooperare cu liderii locali ai USL(PNL,PSD,PC) Timiş, care în schimbul sprijinului nostru electoral se angajau să ne susţină interesele în faţa conducerii centrale a alianţei;
-                          8 iunie 2012, întâlnirea militarilor în rezervă/retragere cu ministrul Apărării Naţionale, Gl.lt.(r) Corneliu Dobriţoiu, la Cercul Militar Timişoara, ocazie cu care i s-au prezentat acestuia obiectivele SCMD şi i s-a solicitat sprijinul;
-                          Mobilizarea exemplară a electoratului propriu pentru a asigura schimbarea administraţiei timişene la alegerile locale; ca urmare, pentru prima dată Timişoara are primar liberal;
-                          15 iulie 2012, participarea la mitingul USL Timiş din Piaţa Unirii, la care a fost prezent preşedintele interimar, Crin Antonescu;
-                          Mobilizarea membrilor filialei la referendumul pentru demiterea preşedintelui şi protestul prezentat ca urmare a anulării rezultatului de către Curtea Constituţională;
-                          Stabilirea unei  legături permanente cu candidaţii USL din Timişoara pentru alegerile generale, în vederea menţinerii interesului acestora pentru susţinerea obiectivelor militarilor în rezervă/retragere;
-                          5 noiembrie 2012, o nouă întâlnire cu candidaţii USL Timişoara şi ministrul Dobriţoiu, în care a fost reluată necesitatea îndeplinirii obiectivelor militarilor în rezervă/retragere;
-                          27 noiembrie 2012, Adunarea Generală a Filialei, cu prezenţa a doi candidaţi ai USL Timişoara(Maria Grapini-PC şi Petru Ehegartner-PNL), cărora li s-a cerut din nou sprijinul pentru urgentarea problemelor noastre specifice;
-                          9 decembrie 2012, mobilizarea membrilor filialei pentru a participa la vot, în ciuda condiţiilor meteorologice deosebit de grele;
-                          20 ianuarie 2013, sesizare adresată noului ministru al Apărării Naţionale, Mircea Duşa, referitoare la continuarea primirii de decizii de pensionare în cuantum tot mai mic;
-                          Menţinerea legăturii permanente cu parlamentarii USL din Timişoara, în vederea atenţionării pentru susţinerea obiectivelor noastre. Ca urmare s-a obţinut adoptarea Legii reparatorii 241/2013 în timp util, pentru a se evita executarea silită a celor care urmau să înapoieze sume mari de bani începând din toamnă. Senatorul Ben-Oni Ardelean-PNL ne ţinea la curent în timp real cu evoluţia discuţiilor din Senat, iar la  la întrebarea deputatului PNL Horia Cristian dacă proiectul de lege e bun, i s-a răspuns - „E urgent !”. Tot astfel s-a contracarat respingerea în plenul Parlamentului, aşa cum solicita reprezentantul guvernului, a proiectului de lege care urma să abroge interzicerea cumulului pensie –salariu, având de data aceasta sprijinul moral chiar al unui membru al executivului-Doamna Ministru Maria Grapini, care a recunoscut pertinenţa argumentelor noastre. Această problemă rămâne în continuare un obiectiv important al SCMD, alături de legea pensiilor militare de stat;
-                          9 ianuarie 2014, reluarea solicitării adresate comisiilor de apărare din Senat şi Camera Deputaţilor, prin intermediul Domnului Senator Petru Ehegartner-PNL şi Domnului Deputat Ion Răducanu-UNPR, de a ridica problema discriminării condiţiilor de muncă pentru cei trecuţi în rezervă înainte de 1 ianuarie 2011.
La toate acestea se mai poate adăuga activitatea de organizare şi prezentare în instanţă a proceselor membrilor filialei, care chiar dacă nu au avut efectul scontat au demonstrat voinţa  pensionarilor militari de a nu abandona, lucru ce a creat presiune pe sistemul juridic şi a influenţat decizia de a se reveni la cuantumul pensiilor militare; ori aceste demersuri, făcute individual, ar fi solicitat un efort bănesc pe care puţini dintre noi l-ar fi putut suţine.
În continuare conducerea filialei asigură consultanţă juridică de specialitate tuturor membrilor care o solicită.
            Totodată, s-au făcut în mod repetat solicitări adresate ministrului Apărării Naţionale în vederea renunţării la discriminarea la care suntem supuşi, deoarece nu ni se permite să beneficiem de spaţiu gratuit în clădirile din patrimoniul Armatei, patrimoniu la a cărui realizare şi întreţinere am contribuit şi noi în timpul serviciului militar activ; problema rămâne în discuţie, demersurile noastre continuă.
            Am menţinut un contact permanent şi cu autorităţile locale, delegaţii ale filialei fiind prezente ca atare la ceremoniile oficiale ocazionate de sărbătorirea Zilei Naţionale sau a Zilei Armatei în Timişoara, s-au stabilit legături cu Prefectura Timiş, Primăria Timişoara, cu comandantul Garnizoanei Timişoara şi cu conducerea ANCMRR Timiş, iar presa locală (Ziua de Vest) a prezentat în mod obiectiv, în repetate rânduri, problemele militarilor în rezervă/retragere în general, a membrilor filialei SCMD Timişoara în special.
            Toate acestea ne fac să sperăm că noi, cei care activăm în cadrul filialei, merităm încrederea camarazilor noştri şi ne întăresc convingerea că, perseverând, vom împiedica producerea unui pericol de moarte pentru spiritul militarilor din Timişoara: APATIA !

Preşedintele Filialei 1 Timişoara a SCMD
Col(r) Radu AROMÂNESEI

22 ianuarie 2014

INFORMARE

      

INFORMARE


Ca participant la Consiliul Naţional al Reprezentanţilor SCMD de la Alba-Iulia de la sfârşitul lunii noiembrie 2013, pot afirma, în deplină cunoştinţă de cauză, că cele susţinute în Comunicatul nr. 37 din 21.01.2014 al ANCMRR se bazează pe o dezinformare interesată, care din păcate şi-a atins scopul.
Este adevărat, la un moment dat unul dintre delegaţi, înlocuitorul unui preşedinte de filială, total necunoscut mie şi cred că marii majorităţi a participanţilor, a încercat un discurs denigrator la adresa ANCMRR, dar a fost repede „pus la punct”  de ceilalţi delegaţi, mulţi dintre ei membri ai Asociaţiei sau preşedinţi de filiale care întreţin bune raporturi cu organizaţiile teritoriale ale ANCMRR.
Singura luare de poziţie a preşedintelui Col(r) Mircea Dogaru a fost constatarea că, în pofida încercărilor prim-vicepremierului Oprea de a media o împăcare între preşedinţii celor două organizaţii ale militarilor în rezervă/retragere, acest lucru s-a dovedit a fi imposibil.
În rest, pe parcursul desfăşurării lucrărilor, luările de cuvânt s-au referit la necesitatea întăririi colaborării între toate categoriile de militari, şi în primul rând cu cei din ANCMRR, unitatea de acţiune fiind singura posibilitate de a atinge obiectivele  COMUNE.
Acest lucru s-a reflectat şi în documentele finale ale CNR Alba-Iulia 2013, documente date publicităţii şi al căror conţinut poate fi cunoscut şi analizat, dacă se vrea.
În aceste condiţii, pot aprecia că diversiunea încercată la Alba-Iulia a eşuat, dar a prins la Bucureşti, determinând conducerea centrală a ANCMRR să ia o decizie pripită, radicală, fără a se documenta suficient şi fără a consulta proprii săi membri, acţionând sub impulsul resentimentelor create cu un scop bine definit de o acţiune răuvoitoare .
Până la un punct pot înţelege faptul că cele două personalităţi marcante din fruntea organizaţiilor , cu realizări deosebite în domeniile Dumnealor profesionale, nu se pot agreea reciproc, dar de aici şi până la acţiuni ostile,cu consecinţe grave asupra intereselor-repet COMUNE, este cale lungă.
Nu putem admite noi, cei ale căror familii au avut şi încă au de suferit de pe urma acţiunilor abuzive ale guvernanţilor, ca liderii noştri, în loc să caute un mijloc de a  se sprijini reciproc, de a se completa în acţiuni funcţie de statutul şi caracterul fiecărei organizaţii , să ne târâie la judecată prin tribunale. Cui foloseşte lucrul acesta ? Militarilor în rezervă/retragere ?
ÎN NICIUN CAZ !

Preşedintele Filialei 1 Timişoara a SCMD
Col(r) Radu AROMÂNESEI




COMUNICAT NR.37
21.01.2014
În ultimul timp, conducerea S.C.M.D., respectiv col.(r) Dogaru şi câţiva şefi de filiale S.C.M.D. desfăşoară o propagandă furibundă împotriva A.N.C.M.R.R. Motivul este declanşarea acţiunii judiciare pentru ANULAREA HOTĂRÂRII JUDECĂTOREŞTI NR.83/ 18.08,2009, privind acordarea personalităţii juridice Sindicatului cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere. A.N.C.M.R.R. a constat de la început faptul că o astfel de structură nu respectă legea sindicatelor (54/ 2004) şi nici statutul de cadre militare al membrilor acestuia.
Cât timp acţiunile desfăşurate de S.C.M.D. se încadrau în scopurile luptei comune pentru apărarea drepturilor pensionarilor militari, nu am contestat existenţa unei asemenea structuri. Nu am fost de acord cu manifestările în stradă, uneori chiar în ţinută militară şi cu violenţele de limbaj nedemne pentru nişte cadre militare, precum şi faptul că îşi arogă reprezentativitatea pentru toate cadrele militare în rezervă şi în retragere şi a familiilor acestora.
După rezolvarea acceptabilă, în mare parte, a problemelor legate de pensii, presiunile S.C.M.D. pentru obţinerea unor drepturi care nu pot fi acordate în actuala situaţie au continuat. Uită astfel că guvernul actual a anulat prevederile din OUG nr.1/ 2011 privind restituirea diferenţei dintre pensia din decembrie 2010 şi pensia revizuită potrivit actului normativ menţionat şi a acceptat ca pensiile să fie acordate în cuantumul din decembrie 2010, începând din octombrie 2013, cu fonduri asigurate din bugetele instituţiilor respective. Cea mai mare parte a pensionarilor a înţeles situaţia, nu şi conducerea S.C.M.D., care i-a îndemnat să deschidă acţiuni în instanţă pentru recuperarea unor sume care nu se încadrează în prevederile legislaţiei existente. Uită domnul Dogaru milioanele de lei cheltuite de membrii S.C.M.D. cu procese ce nu puteau fi câştigate, având în vedere deciziile Curţii Constituţionale !!
Toate aceste aspecte nu au fost puse în discuţie de noi. Numai că, la convocarea de la Alba Iulia a S.C.M.D. din noiembrie anul trecut, domnul Dogaru a atacat A.N.C.M.R.R. şi conducerea acesteia cu acuzaţii şi jigniri dure, inacceptabile şi incorecte, fapt pentru care Asociaţia noastră a decis să deschidă o acţiune în instanţă pentru anularea hotărârii de acordare a personalităţii juridice a S.C.M.D.
Aşa cum aţi putut lua la cunoştinţă din comunicatul anterior, noi nu am chemat în instanţă S.C.M.D. ci am cerut instanţei să anuleze hotărârea prin care a acordat personalitate juridică acestuia, întrucât se încalcă prevederile articolelor 1-4 din Legea sindicatelor (Legea nr.54/ 2003), care statuează cine şi cum se poate constitui în organizaţie sindicală, respectiv numai persoanele care au un contract de muncă sau o convenţie de prestări servicii, inclusiv funcţionarii publici. Organizaţia sindicală presupune existenţa unor angajaţi şi a unui angajator. Ceea ce nu este cazul pentru pensionari, având în vedere şi Decizia nr.469/ 2003 a Curţii Constituţionale, anexată, care precizează: „pensionarii nu pot constitui organizaţii sindicale”. Respingând o excepţie de neconstituţionalitate formulată de pe această temă, referitoare la art.2 din Legea nr.54/ 2003. Ori, toţi membrii S.C.M.D. sunt pensionari, situaţie care nu a fost menţionată nici în cererea de obţinere a personalităţii juridice, nici în statutul S.C.M.D.
Dacă am avea în vedere că este vorba de „cadre militare în rezervă”, deci aflate în evidenţa Armatei, pentru mobilizare, nici această categorie nu are dreptul să se constituie în sindicate, potrivit art.4 din Legea nr.54/ 2003.
Mai mult, S.C.M.D. a ieşit din limitele hotărârii de acordare a personalităţii juridice şi a inclus în statutul său prevederile care permit ca membrii săi să provină şi din alte categorii de cadre militare, dar şi să aibă filiale în străinătate, să facă asocieri cu alte structuri nemilitare (vezi – Consiliul Naţional al Societăţii Civile), printre ai căruia lideri se numără şi preşedintele S.C.M.D. Oare ce legătură are C.N.S.C. cu cadrele militare disponibilizate, în afară de setea de afirmare şi de mărire a domnului Dogaru ?!
În ce priveşte filiala din Republica Moldova a S.C.M.D. această acţiune, dacă nu este aprobată de organele competente din ambele ţări, pe cale diplomatică, poate genera neplăceri serioase în relaţiile României cu această ţară.
Reacţia dură, de condamnare, etichetare şi injurioasă a S.C.M.D., mai ales a preşedintelui acestuia, la adresa A.N.C.M.R.R. şi a conducerii acesteia denotă frica teribilă că li se va lua „jucăria”, ştiind că înregistrarea şi dobândirea personalităţii juridice s-a făcut cu nesocotirea flagrantă a legii, fapt pentru care domnul preşedinte Dogaru poate fi tras la răspundere pentru inducerea în eroare a instanţei, dar şi în faţa membrilor sindicatului, atraşi într-o aventură menită să satisfacă ambiţiile unui om, pentru care ei au cheltuit, în instanţe şi cotizaţii, sume apreciabile de bani, fără un rezultate notabile.
Amintim că există o asociaţie legală a cadrelor militare disponibilizate, respectiv Asociaţia cadrelor Militare Disponibilizate din România înfiinţată în anul 2003, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legislaţia în vigoare, afiliată la A.N.C.M.R.R.
Rezultatele acţiunii în instanţă vor fi comunicate tuturor filialelor A.N.C.M.R.R.

20 ianuarie 2014

COMUNICAT

COMUNICAT

Deoarece pentru aşa zisul pachet al legilor militare (statut, salarizare, pensii) se pare că mai avem de aşteptat, conducerea Filialei 1 Timişoara a decis reluarea acţiunilor de sensibilizare a parlamentarilor USL în vederea punerii în discuţie şi soluţionarea altor nedreptăţi la care mulţi, foarte mulţi dintre militarii în rezervă şi în retragere am fost supuşi.
 Una dintre acestea, care în opinia noastră ar avea şanse destul de mari de rezolvare, evident , numai în cazul în care există voinţă politică, este discriminarea făcută între cei care au ieşit din serviciul militar activ înainte şi după data de 1 ianuarie 2011.
Aşa cum ştim cu toţii, printr-un act normativ aşa zis „secret” (HG-S 1019/2010), au fost modificate în sens avantajos sporurile corespunzătoare pentru condiţiile şi locurile de muncă pentru militari; această hotărâre de guvern MODIFICĂ vechiul act, HG-1294/2001, pe baza căruia a fost emis ordinul MApN nr. 116/2001, care la vremea respectivă s-a aplicat tuturor militarilor în rezervă/retragere, indiferent  de data trecerii în rezervă.
Ori de data aceasta, s-a decis, abuziv, ca de noile condiţii să beneficieze numai cei trecuţi în rezervă după data de 1 ianuarie 2011, ceea ce este profund discriminatoriu; este aberant să susţii că înaite de data menţionată, condiţiile de muncă din aceeaşi unitate, pentru aceeaşi funcţie, au fost mai „blânde” decât cele din prezent. Poate că în situaţia că s-ar fi elaborat o lege nouă, care acţionează numai în viitor, nu am fi putut protesta decât moral, dar aşa considerăm că dreptatea este de partea noastră, şi trebuie să luptăm pentru ea, mai ales că ştim cu toţii ce bulversare s-a creat în perioada precedentă prin aplicarea selectivă şi uneori abuzivă a noului act normativ, care a creat probleme prin obligarea beneficiarilor fără voie de a înapoia veniturile încasate „nemeritat”!
În acest scop au fost contactaţi parlamentarii de Timişoara, Domnul Senator Petru Ehegartner-PNL şi Domnul Deputat Ion Răducanu- UNPR, care s-au angajat să intervină pentru aducerea problemei în discuţia Comisiilor de apărare din cele două camere (Senat şi Camera Deputaţilor), odată cu terminarea vacanţei parlamentare.
Pentru a arăta că noi, timişorenii, nu suntem preocupaţi numai de aspectul pecuniar al vieţii noastre, ci ne pasă şi de ceea ce se întâmplă cu Armata, am solicitat, de asemenea, celor doi domni parlamentari să ridice şi problema ciudatei abrogări a articolelor 92^1 şi 93^1 din Legea nr. 80/1995, care prevedeau limitele de vârstă, în ani, până la care cadrele militare în rezervă pot rămâne în evidenţa MApN,  şi înlocuirea acestora cu o prevedere a articolului 86 /Legea nr. 53/2011, în virtutea căreia Rezerva Armatei se poate transforma într-o adunare de „old boys”, prin legiferarea de a chema sub Drapel şi a trimite în luptă în fruntea subunităţilor pe sublocotenenţii de 62 de ani ! Gândiţi-vă la imagine...
Pentru ca acţiunile noastre, acestea şi cele viitoare, referitoare la pachetul de legi pe care îl aşteptăm, să aibă greutatea adeziunii masei de militari în rezervă/retragere, cei care nu au abandonat acţiunea, cei care se simt militari şi le pasă de ceea ce se întâmplă cu vieţile noastre şi ale camarazilor, cei care pot şi vor să se facă auziţi de clasa politică românească, sunt aşteptaţi să fie alături de Filiala 1 a SCMD Timişoara, de conducerea acesteia, care nu vrea să lase garda jos !

În numele Biroului Operativ al Filialei
Preşedintele Filialei 1 Timişoara a SCMD

Col(r) Radu AROMÂNESEI

16 ianuarie 2014

COMUNICAT


Punctul de vedere al membrilor SCMD/ANCMRR din Zona de Vest

Stimaţi camarazi,

            Ca urmare a recentului şi dezgustătorului demers al conducerii centrale a Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere, de a solicita în justiţie desfiinţarea Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate, vă supunem atenţiei aprecierea noastră cu privire la acest act lipsit de camaraderie şi moralitate; cei care vi se adresează sunt membri ai filialelor SCMD din judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş, de fapt camarazi ai Dumneavoastră, care în majoritate sunt şi membri ai ANCMRR.
            Suntem şocaţi şi profund indignaţi de atitudinea agresivă şi arogantă a conducerii centrale a ANCMRR, care şi-a permis ca în numele Asociaţiei să promoveze o acţiune în justiţie deşi nu avea acceptul membrilor săi, acţiune total nedemocratică, menită să diferenţieze şi să învrăjbească cadrele militare în rezervă/retragere în raport de apartenenţa la o structură asociativă sau alta, cu scopul final de a duce la dispariţia unei organizaţii independente a militarilor, care s-a dovedit a nu fi obedientă comenzilor politice venite din parte ministerelor sau administraţiei prezidenţiale.
            Reamintim că SCMD s-a înfiinţat în împrejurări vitrege şi triste pentru pensionarii militari români, când preşedintele ţării şi primul ministru de atunci blamau şi umileau acest corp al Armatei în spaţiul public, afirmând mincinos şi fără precedent că suntem beneficiarii unor pensii „nesimţite”, atrăgând împotriva noastră ostilitatea tuturor celorlalte categorii sociale.
            Ca urmare, SCMD a apărut pe scena vieţii sociale a ţării din necesitatea obiectivă de a apăra interesele zecilor de mii de militari în rezervă şi în retragere, a căror standard de viaţă urma să fie diminuat la un nivel inacceptabil.
            Pe acest fundal social, SCMD – recurgând la toate formele de protest legale, s-a opus vehement la batjocorirea celor care şi-au dedicat cei mai frumoşi ani ai vieţii serviciului sub Drapel.
            Spre deosebire de SCMD, conducerea centrală a ANCMRR, în toată această perioadă, compunea scrisori înjositor de obediente, cerşind practic drepturile care ni se cuveneau, cu rezultate nule, cum era şi de aşteptat.
            În această conjunctură, ne punem câteva întrebări , în opinia noastră justificate:
  1. Cu ce deranjează SCMD existenţa ANCMRR ?
  2.  Se va întări ANCMRR mai mult şi va apăra mai bine interesele militarilor în rezervă şi în retragere prin dispariţia SCMD ?
  3. Crede conducerea ANCMRR că situaţia pensiilor militare sau a celorlalte obiective ce ţin de viaţa militarilor în rezervă şi în retragere s-ar fi soluţionat sau se vor soluţiona cu scrisori linguşitoare, de o umlinţă respingătoare, care lezează demnitatea corpului militarilor în rezervă/retragere dar şi a celor din serviciul activ ?
Noi, membrii SCMD, în acelaşi timp şi membri ANCMRR, am acţionat întotdeauna pentru armonizarea acţiunilor celor două organizaţii, convinşi de faptul că în unitate stă forţa noastră, şi prin urmare considerăm că ceea ce a întreprins conducerea centrală a ANCMRR  este un gest samavolnic şi imoral, menit să-i dezbine pe militarii pensionari în lupta lor pentru menţinerea drepturilor legal dobândite.

Pentru conformitate,

Vicepreşedintele coordonator al filialelor din Zona de Vest
Preşedintele Filialei 1 Timişoara a SCMD
Col.(r) Radu AROMÂNESEI

Preşedintele Filialei Arad a SCMD
Lt.col.(r) Vasile ARION

Preşedintele Filialei Ineu  a SCMD
Col.(r) Mihail-Adam MAFTEI

Preşedintele Filialei Reşiţa a SCMD
Col(r) Marin BUŢIU

Preşedintele Filialei Caransebeş a SCMD
Lt.col.(r) Marius FRĂŢILĂ

Preşedintele Filialei Deva a SCMD
Col.(r) Alexandru STURZA

Preşedintele Filialei Petroşani a SCMD
Col(r) Iancu AVRAM

Preşedintele Filialei Brad a SCMD
Mr.(r) Remus RUS

Preşedintele Filialei Lugoj a SCMD
Col.(r) Dorin TUCĂ

Preşedintele Filialei Jimbolia a SCMD
Lt.col.(r) dr. Valentin TUDORICĂ