CONSIDERAŢII PRELIMINARE
Iată
că în sfârşit a ieşit la lumină proiectul mult aşteptatei Legi a pensiilor
militare DE STAT, cel promis de autorităţi încă de acum peste 2 ani. Unele din
presupunerile şi speculaţiile din această perioadă s-au adeverit, altele
nu.Oricum, acest proiect, conform spuselor ministrului Duşa, are toate avizele
de rigoare, ceea ce nu împiedică formularea unor amendamente, dar şansele ca
acestea să se regăseacă în forma finală a legii sunt minime.
Pe
parcursul timpului, mulţi specialişti o vor analiza, critic sau laudativ
(depinde de punctul de vedere, convingeri şi interese), dar acum, după o sumară
analiză, se pot desprinde câteva aspecte:
-
încă de la început, de la primul articol, ni se aduce
la cunoştinţă existenţa „sistemului pensiilor militare de stat”, iar prin
Art.5(2) aflăm că plata pensiilor militare de stat (şi a altor drepturi de
asigurări sociale cuvenite pensionarilor militari) „se asigură de la bugetul de
stat”, ceea ce înseamnă că nu mai depindem de bugetul asigurărilor sociale.
Ştim cu toţii ce înseamnă asta şi nu are rost să mai comentăm. Oricum, este un
lucru bun.
-
Conform Art.28(1) „Baza de calcul folosită pentru
stabilirea pensiei militare de stat este solda funcţiei de bază/salariul
funcţiei de bază, avut în ultima lună de activitate care include solda de grad/salariul
gradului profesional corespunzător la data trecerii în rezervă/încetării
raporturilor de serviciu.” Desigur, mai sunt şi alte precizări. Prin urmare se
renunţă la principiul contributivităţii, cel care îi dezavantaja pe militari,
deoarece făcea o medie între venituri foarte diferite pe timpul carierei
militare. Este iarăşi un lucru bun, cu atât mai mult cu cât procentele din baza
de calcul sunt mai generoase decât în vechea legislaţie (Art. 29- 70% condiţii
normale, 72% condiţii deosebite, 74% alte condiţii).
-
facem acum un salt la Art.60(1) care stipulează „Cuantumul
pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata medie anuală a
inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial
mediu brut realizat.” Înţelegem, prin urmare, că legiuitorul nu acceptă
revenirea rezerviştilor la statutul real de pensionar militar, prin corelarea
pensiei cu veniturile corespunzătoare gradului şi funcţiei din activitate. O
explicaţie ar fi intenţia de a se institui categoria de „rezervist voluntar”,
adică vor avea obligaţii militare cei care după ieşirea din serviciul activ vor
încheia un contract cu Armata în condiţii de obligaţii reciproce, în timp ce
ceilalţi nu vor mai avea contingenţă cu activitatea militară. Este totuşi o
dezamăgire.
-
şi pentru ca dezamăgirea să fie completă, ajungem la
Art.111, un articol mai amplu, cu 7 puncte, din care înţelegem că NUMAI ”(1) Pensiile militarilor, poliţiştilor şi
funcţionarilor publici cu statut special stabilite în baza Legii nr. 263/2010,
cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat şi SE
RECALCULEAZĂ potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea
valorificată prin ultima decizie de pensie”. Ce înseamnă asta ? Asta înseamnă
că în conformitate cu articolul anterior (110), singura „favoare” făcută celor
care au trecut în rezervă înainte de 01.01.2011 , şi care au pensiile dobândite
fie prin efectul Legii 119/2010 (deci cu pensiile majorate sau egale cu cele
dinaite), fie prin Legea 241/2013 (cei cu pensiile „reparate”) este că aceste
pensii devin la rândul lor DE STAT, de unde şi posibilitatea (aşa sper eu) de a
fi indexate anual, asemenea tuturor pensiilor din România. Cât despre aplicarea
aceloraşi grupe de muncă, sau recalcularea conform noii metodologii, rămâne ca
şi până acum...
Explicaţiile acestui tratament diferenţiat
ar fi, în principal, două: pe de o parte cei pensionaţi după 01.01.2011 sunt
mult mai puţini, şi e clar că este mai simplu să li se aplice noile prevederi
legale, pe de altă parte, este rezultatul percepţiei asupra noastră ca
reprezentanţi ai „celeilalte” Armate, de parcă Ţara căreia i-am jurat noi
credinţă ca oşteni nu ar fi una şi aceeaşi! Oricum o luăm, miroase al naibii de
urât a discriminare. Şi nu e drept !
Col(r) Radu AROMÂNESEI
PROIECT LEGE PRIVIND PENSIILE MILITARE
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
SENATUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAŢILOR
LEGE
privind pensiile militare de stat
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. – Dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru militari,
poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul
administraţiei penitenciare este garantat de stat şi se exercită, în
condiţiile prezentei legi, prin sistemul pensiilor militare de stat şi
alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naţionale,
ordinii publice şi siguranţei naţionale, denumit în continuare sistemul
pensiilor militare de stat.
Art. 2. – Principiile de bază ale sistemului pensiilor militare de stat, sunt următoarele:
a) principiul unicităţii, potrivit căruia statul organizează şi
garantează sistemul de pensii militare de stat bazat pe aceleaşi norme
de drept, pentru toţi participanţii la acesta;
b) principiul egalităţii, prin care se asigură tuturor participanţilor
la sistemul de pensii militare de stat, un tratament nediscriminatoriu,
între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, în ceea ce priveşte
drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;
c) principiul imprescriptibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu se prescrie;
d) principiul incesibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau parţial;
e) principiul autonomiei, bazat pe organizarea, conducerea şi
administrarea, de sine stătătoare a sistemului pensiilor militare de
stat de către instituţiile din domeniul apărării naţionale, ordinii
publice şi siguranţei naţionale.
Art. 3. – În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:
a) militar – este cadrul militar, astfel cum este definit la art. 1 din
Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi
completările ulterioare, soldatul şi gradatul profesionist, aşa cum
sunt definiţi la art. 1 din Legea nr. 384/2006 privind statutul
soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, cu modificările şi completările
ulterioare, militarul angajat pe bază de contract, jandarmul angajat cu
contract;
b) poliţist – este funcţionarul public cu statut special, astfel cum
este definit la art. 1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul
poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, poliţistul de
frontieră angajat cu contract;
c) funcţionar public cu statut special – este funcţionarul public cu
statut special, astfel cum este definit la art. 3 din Legea nr. 293/2004
privind Statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a
Penitenciarelor, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare;
d) pensionar militar – este persoana definită la lit. a) – c), care
beneficiază de pensie militară de stat în condiţiile prezentei legi;
e)vechimea în serviciu este perioada în care o persoană din sistemul de
apărare naţională, ordine publică si siguranţă naţională s–a aflat în
una dintre următoarele situaţii:
1. a avut calitatea de cadru militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, în activitate;
2. a avut calitatea de militar angajat pe bază de contract/jandarm
angajat cu contract/poliţist de frontieră angajat cu contract/soldat şi
gradat voluntar/soldat şi gradat profesionist;
3. a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu
termen redus, elev sau student al unei instituţii militare de învăţământ
din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională pentru
formarea cadrelor militare/poliţiştilor/funcţionarilor publici cu statut
special, cu excepţia învăţământului liceal;
4. a fost concentrată sau mobilizată ca rezervist;
5. a fost în captivitate.
f) vechime – perioadele de timp recunoscute ca vechime în serviciu,
vechime în muncă sau stagiu de cotizare în vederea obţinerii unei pensii
în condiţiile legii;
g) vechime efectivă – vechimea prevăzută la lit. f), care nu cuprinde
sporurile acordate pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite,
speciale sau alte condiţii de muncă, respectiv grupa II si I de muncă;
h) stagiu potenţial – perioada de timp prevăzută de prezenta lege
acordată la calculul pensiei de invaliditate, ca o creditare pentru
vechimea nerealizată din cauza afecţiunilor invalidante;
i) stagiu de cotizare – perioada în care persoanele prevăzute la art. 3
lit. a), b), şi c) au datorat/plătit contribuţii de asigurări sociale de
stat în sistemul public de pensii.
j) vârstă standard de pensionare – vârsta stabilită de prezenta lege, la
care se poate obţine pensie pentru limită de vârstă, în condiţiile
legii, precum şi vârsta din care se operează reducerile prevăzute de
lege;
k) case de pensii sectoriale – casele de pensii care funcţionează în
subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor
Interne şi Serviciului Român de Informaţii, cu respectarea legislaţiei
în vigoare privind protecţia informaţiilor clasificate în instituţiile
din sistemul naţional de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă
naţională;
Art. 4. – Sistemul pensiilor militare de stat acoperă riscurile
activităţii specifice sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă
naţională, interzicerea sau restrângerea exerciţiului unor drepturi şi
libertăţi din Constituţia României, precum şi pierderile de venituri
datorate invalidităţii, bătrâneţii sau decesului.
Art. 5. – (1) Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor
Interne şi Serviciul Român de Informaţii asigură aplicarea
reglementărilor referitoare la pensiile militare de stat şi alte
drepturi de asigurări sociale ale militarilor, poliţiştilor şi
funcţionarilor publici cu statut special, exercită controlul aplicării
acestora şi pot iniţia propuneri de acte normative în domeniu, în
condiţiile legii.
(2) Fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat şi a
altor drepturi de asigurări sociale cuvenite pensionarilor militari se
asigură de la bugetul de stat prin bugetele instituţiilor prevăzute la
alin. (1).
Art. 6. – Administrarea sistemului pensiilor militare de stat se
realizează prin case de pensii sectoriale constituite la nivelul
instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1) şi care funcţionează şi
îndeplinesc atribuţiile prevăzute de prezenta lege.
Art. 7. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat evidenţa
drepturilor de pensii militare de stat şi a drepturilor de asigurări
sociale se realizează pe baza codului numeric personal, dacă legea nu
prevede altfel.
(2) Datele cu caracter personal actualizate pentru toţi cetăţenii
români, cetăţenii Uniunii Europene, ai statelor membre ale Spaţiului
Economic European, ai Elveţiei şi pentru străinii care au înregistrat
rezidenţa/şederea în România, pentru care casele de pensii sectoriale
stabilesc drepturile de pensie şi întocmesc documentaţii de plată şi/sau
efectuează plata pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale,
sunt furnizate acestora, gratuit, de către Ministerul Afacerilor
Interne, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea
Bazelor de Date.
(3) Datele prevăzute la alin. (2) sunt furnizate gratuit, la cererea
caselor de pensii sectoriale, şi de oricare altă autoritate, instituţie
publică sau altă instituţie care deţine astfel de informaţii.
Art. 8. – Cheltuielile, în sistemul pensiilor militare de stat, acoperă
contravaloarea pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de
asigurări sociale, cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea
sistemului pensiilor militare de stat şi alte cheltuieli prevăzute de
lege.
Art. 9. – Condiţiile de muncă în care se desfăşoară activitatea
militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special
pot fi:
a) normale;
b) deosebite;
c) speciale;
d) alte condiţii.
Art. 10. – Reglementările privind locurile de muncă şi activităţile cu
condiţii deosebite şi speciale stabilite pentru sistemul unitar de
pensii publice se aplică şi militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor
publici cu statut special detaşaţi în afara instituţiei din care fac
parte şi care îşi desfăşoară activitatea în condiţii similare.
Art. 11. – Încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite, speciale
şi alte condiţii se realizează pe baza criteriilor şi metodologiei de
încadrare prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1294/2001 privind
stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite,
condiţii speciale şi alte condiţii, specifice pentru cadrele militare în
activitate, cu modificările şi completările ulterioare, şi
de Hotărârea Guvernului nr. 1.822/2004 privind stabilirea locurilor de
muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii,
specifice pentru poliţişti, cu modificările ulterioare.
Art. 12. – În sistemul pensiilor militare de stat se acordă următoarele drepturi:
a) pensii militare de stat;
b) alte drepturi de asigurări sociale.
Art. 13. – Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pot beneficia de o singură pensie militară de stat.
CAPITOLUL II
Sistemul pensiilor militare de stat
Art. 14. – În sistemul pensiilor militare de stat se acordă următoarele categorii de pensii:
a) pensia de serviciu;
b) pensia de invaliditate;
c) pensia de urmaş.
SECŢIUNEA 1
Pensia de serviciu
Art. 15. – Pensia de serviciu poate fi:
a) pentru limită de vârstă;
b) anticipată;
c) anticipată parţială.
Art. 16. – (1) Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă
militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în
activitate, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă;
b) vechimea efectivă minimă de 25 de ani, din care cel puţin 15 ani vechime efectivă în serviciu.
(2) Vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă, prevăzută la
alin. (1) lit. a), este de 60 de ani. Atingerea acestei vârste se
realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform
eşalonării prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta
lege.
Art. 17. – (1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată militarii,
poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate,
care îndeplinesc cumulativ condiţiile de vechime prevăzute la art. 16
alin. (1) lit. b), au împlinit vârsta standard de pensionare pentru
limită de vârstă diminuată cu 5 ani şi se află în una dintre următoarele
situaţii:
a) sunt trecuţi în rezervă ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a
reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte
motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale,
ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat
raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat
pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză
medico-militară.
(2) La acordarea pensiei anticipate, diminuarea vârstei standard de
pensionare cu 5 ani prevăzută la alin. (1) nu poate fi cumulată cu nicio
altă reducere reglementată de prezenta lege sau de alte acte normative.
Art. 18. – (1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parţială
militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în
activitate, indiferent de vârstă, care au o vechime efectivă de minimum
20 de ani, dintre care cel puţin 10 ani vechime efectivă în serviciu şi
care se află în una dintre următoarele situaţii:
a) sunt trecuţi în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu ca
urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din
statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale
instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi
siguranţei naţionale;
b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat
raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat
pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză
medico-militară.
(2) Cuantumul pensiei anticipate parţiale pentru militarii, poliţiştii
şi funcţionarii publici cu statut special în activitate prevăzuţi la
alin. (1) se calculează pentru numărul anilor de vechime în serviciu
stabiliţi în condiţiile art. 3 lit. e).
(3) La împlinirea vârstei standard de pensionare, prevăzută de prezenta
lege, pensia de serviciu anticipată parţială devine pensie de serviciu
pentru limită de vârstă, iar cuantumul pensiei militare se recalculează
prin luarea în calcul a vechimii realizate până la data trecerii în
rezervă.
Art. 19. – Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut
special, care la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor
de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii de
serviciu, dar au o vechime în serviciu efectivă de cel puţin 15 ani,
beneficiază de pensie de serviciu la împlinirea vârstei standard de
pensionare pentru limită de vârstă prevăzută de prezenta lege, pentru
numărul anilor de vechime în serviciu, stabiliţi în condiţiile art. 3
lit. e).
Art. 20. – La împlinirea vârstelor prevăzute de prezenta lege pentru
obţinerea pensiei militare de serviciu pentru limită de vârstă, pensia
de serviciu anticipată devine pensie de serviciu pentru limită de
vârstă.
Art. 21. – (1) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut
special, care la data trecerii în rezervă/retragere sau încetării
raporturilor de serviciu îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la
art. 16 alin. (1) lit. b) au dreptul la pensie de serviciu pentru limită
de vârstă cu reducerea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2), dar nu
mai puţin de 45 ani, astfel:
a) pentru activitate realizată în condiţii de muncă deosebite:
Vechime realizată în condiţii deosebite
(ani împliniţi) Reducerea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2):
AICI URMEAZĂ TABEL CARE NU A FOST LUAT DE PAGINA Cei care doresc legea cu tabele si anexa sa ma apeleze pe mail.
b) pentru activitate realizată în condiţii de muncă speciale şi alte condiţii:
Vechime realizată în condiţii speciale şi alte condiţii
(ani împliniţi) Reducerea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2):
TABEL
(2) Reducerile vârstelor standard de pensionare prevăzute la alin. (1)
precum şi cele prevăzute de alte acte normative pot fi cumulate fără ca
reducerea totală să fie mai mare de 13 ani.
(3) Vârstele de pensionare reduse potrivit alin. (2) nu pot fi mai mici de 45 de ani.
Art. 22. – (1) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut
special, în activitate, care au o vechime efectivă de 20 de ani în
calitate de personal în unităţi de intervenţie antiteroristă, personal
navigant pe elicoptere, aeronave de vânătoare, vânătoare-bombardament şi
cercetare, supersonice, precum şi scafandrii beneficiază la cerere de
pensie de serviciu anticipată sau anticipată parţială, indiferent de
vârstă, dacă au o vechime efectivă ca militar/poliţist/funcţionar public
cu statut special, în activitate, de cel puţin 10 ani.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) beneficiază de pensie de serviciu
pentru limită de vârstă în condiţiile prevăzute de art. 18 alin. (3)
sau, după caz, de art. 20.
Art. 23. – (1) Vechimea în serviciu care se ia în considerare la
stabilirea pensiei de serviciu este perioada în care o persoană s-a
aflat în una sau mai multe din situaţiile prevăzute la art. 3 lit. e).
(2) Vechimea în serviciu pentru deschiderea dreptului la pensia de
serviciu nu cuprinde şi sporul acordat pentru activitatea desfăşurată în
condiţiile de muncă prevăzute de Hotărârea Guvernului nr.1294/2001, cu
modificările şi completările ulterioare şi Hotărârea Guvernului
nr.1822/2004, cu modificările ulterioare.
Art. 24. – La stabilirea pensiei, se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat efectiv, astfel:
a) 1 an şi 3 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii deosebite;
b) 1 an şi 6 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii speciale;
c) 2 ani în situaţie de război, participare la misiuni în afara
teritoriului statului român sau în alte condiţii prevăzute prin
Hotărârea Guvernului nr. 1294/2001, cu modificările şi completările
ulterioare şi Hotărârea Guvernului nr. 1.822/2004, cu modificările
ulterioare.
Art. 25. – (1) Constituie vechime pentru stabilirea pensiei militare de
stat în condiţiile art. 16, 17, 18, 22 şi art. 40, perioadele prevăzute
la art. 3 lit. e), precum şi perioadele recunoscute ca vechime în
serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în
condiţiile legii, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) Vechimea valorificată pentru stabilirea pensiei militare de stat
conform alin. (1) nu se poate valorifica şi în sistemul public de
pensii.
(3) În cazul în care din însumarea perioadelor de vechime rezultă
fracţiuni de cel puţin 6 luni, acestea se întregesc la un an în favoarea
beneficiarului, iar cele mai mici se neglijează.
Art. 26. – (1) Pentru cadrele militare/poliţiştii şi funcţionarii
publici cu statut special care la data trecerii în rezervă nu
îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii prevăzute la art. 14
lit. a) si b), deschiderea dreptului la pensie se efectuează mai întâi
de către sistemul în care îndeplineşte condiţiile cumulative de
pensionare, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 19.
(2) Între sistemul pensiilor militare de stat şi sistemele de asigurări
sociale se recunosc reciproc perioadele de vechime în serviciu,
respectiv stagiile de cotizare, în vederea deschiderii dreptului la
pensie în condiţiile alin. (1).
(3) În situaţia prevăzută la alin. (1) pensia militară de stat se
stabileşte doar pentru perioadele de vechime în serviciu, iar la
calculul pensiei de invaliditate stagiul potenţial se acordă doar de
către ultimul sistem în care persoana a fost asigurată.
Art. 27 – Perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 3 lit. e)
pct. 3-5, care sunt recunoscute ca perioade asimilate în sistemul public
de pensii, se au în vedere la stabilirea pensiei, opţional, în unul din
sisteme.
Art. 28. – (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei
militare de stat este solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază,
avut în ultima lună de activitate care include solda de grad/salariul
gradului profesional corespunzător la data trecerii în rezervă/încetării
raporturilor de serviciu.
(2) În cazul în care au avut loc modificări ale soldelor de funcţie în
ultimii 5 ani de activitate, baza de calcul o constituie media soldelor
funcţiilor de bază/salariilor funcţiilor de bază corespunzătoare
funcţiilor îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de
activitate, actualizate la data deschiderii dreptului la pensie, la
alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a) – c), mai puţin solda
de grad/salariul gradului profesional. La media obţinută se adaugă solda
de grad/salariul gradului profesional prevăzută la alin. (1).
(3) În cazul în care modificările prevăzute la alin. (2) au fost
determinate ca urmare a modificărilor actelor normative incidente, se
aplică prevederile alin. (1).
(4) Pentru cadrele militare pensionate în condiţiile art. 19, 27 şi art.
39, baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat
este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii
dreptului la pensie.
(5) Actualizarea prevăzută la alin. (4) se face la deschiderea
drepturilor de pensii ca urmare a majorării soldei de funcţie/salariului
de funcţie şi soldei de grad/salariului gradului profesional, deţinute
la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu.
(6) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat
pentru personalul trimis în misiune permanentă în străinătate, care
îndeplineşte, în această perioadă, condiţiile de trecere în
rezervă/încetare a raporturilor de serviciu cu drept la pensie, o
reprezintă solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază, avută în
luna anterioară plecării la misiune permanentă în străinătate,
actualizată la data deschiderii dreptului la pensie, care include solda
de grad/salariul gradului profesional corespunzător la data trecerii în
rezervă. În situaţia în care nu a exercitat funcţia respectivă 6 luni
consecutiv, baza de calcul o constituie media soldelor funcţiilor de
bază/salariilor funcţiilor de bază îndeplinite în 6 luni consecutive,
din ultimii 5 ani de activitate anteriori trimiterii în misiune
permanentă în străinătate, actualizate la data deschiderii dreptului la
pensie.
(7) Pentru personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu
statut special detaşaţi în afara instituţiilor publice de apărare,
ordine publică şi siguranţă naţională, pensia militară de stat se
stabileşte în raport cu solda funcţiei de bază, respectiv salariul
funcţiei de bază, cuvenit în calitate de militar, poliţist sau
funcţionar public cu statut special.
Art. 29. – Pensia de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel:
a) pentru activitatea desfăşurată în condiţii normale, 70%
b) pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, respectiv grupa II de munca, 72%
c) pentru activitatea desfăşurată în condiţii speciale şi alte condiţii, respectiv grupa I de munca, 74%.
Art. 30. – (1) Procentele corespunzătoare pentru activitatea desfăşurată
în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii, respectiv în grupele
II sau I de muncă, prevăzute la art. 29 lit. b) şi c), se acordă
militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special
care au lucrat efectiv cel puţin 20 de ani în condiţii deosebite sau 15
ani în condiţii speciale sau alte condiţii.
(2) În situaţia în care persoanele prevăzute la alin. (1) au lucrat mai
puţin de 20 ani în condiţii deosebite respectiv 15 ani în condiţii
speciale sau alte condiţii, la procentul corespunzător activităţii
desfăşurate în condiţii normale se acordă un spor proporţional cu timpul
efectiv lucrat în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii,
respectiv în grupele II sau I de muncă, fără a depăşi procentul prevăzut
la art. 29 lit. c).
Art. 31. – Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut
special care au o vechime mai mare de 25 de ani beneficiază, pentru
fiecare an în plus, de un spor la pensie de 2% din baza de calcul
folosită la stabilirea pensiei.
Art. 32. – Persoanele care beneficiază de pensie militară de serviciu
pot fi încadrate în muncă, inclusiv în sectorul public, cumulând pensia
cu drepturile salariale în condiţiile legii.
SECŢIUNEA a 2-a
Pensia de invaliditate
Art. 33. – Au dreptul la pensie de invaliditate militarii, poliţiştii şi
funcţionarii publici cu statut special care şi-au pierdut total sau cel
puţin jumătate din capacitatea de muncă datorită:
a) producerii unor accidente în timpul şi din cauza serviciului,
accidentelor asimilate acestora conform legii, bolilor contractate în
timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului,
tuberculozei, neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA;
b) accidentelor sau bolilor care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar/serviciului.
Art. 34. – Beneficiază de pensie de invaliditate, în condiţiile
prevăzute la art. 33 lit. a) şi elevii şi studenţii instituţiilor de
învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi
siguranţă naţională care şi-au pierdut cel puţin jumătate din
capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau a bolilor
profesionale, survenite în timpul şi din cauza activităţii în aceste
instituţii.
Art. 35. – Pensia de invaliditate se determină în raport cu gradul de pierdere a capacităţii de muncă, astfel:
a) invaliditatea de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a
capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire, necesitând
îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane;
b) invaliditatea de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a
capacităţii de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoîngriji
fără ajutorul altei persoane;
c) invaliditatea de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin
jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o
activitate profesională după trecerea sa în rezervă/încetarea
raporturilor de serviciu, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul
normal de muncă.
Art. 36. – (1) Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea
în gradele I, II şi III de invaliditate sunt prevăzute în Hotărârea
Guvernului nr. 56/2012 pentru aprobarea criteriilor şi normelor de
diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de
muncă pe baza cărora se stabileşte aptitudinea şi încadrarea în grade
de invaliditate pentru cadrele militare, soldaţii şi gradaţii
profesionişti, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din
sistemul administraţiei penitenciare, cu modificările ulterioare.
(2) Comisiile centrale de expertiză medico–militară ale Ministerului
Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român
de Informaţii, după caz, organizează, îndrumă şi controlează
activitatea de expertiză medicală.
Art. 37. – (1) Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii
gradului de invaliditate, se face, de către comisiile de expertiză
medico–militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională,
ordine publică şi siguranţă naţională.
(2) Pentru evaluarea capacităţii de muncă, cererea şi documentele
medicale ale solicitantului se depun la comisiile de expertiză
medico–militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională,
ordine publică şi siguranţă naţională.
(3) În urma examinării clinice şi analizării documentelor medicale,
comisiile de expertiză medico–militară de pe lângă spitalele din
sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională
emit decizii medicale de încadrare într–un grad de invaliditate, care
vor fi avizate de comisia centrală de expertiză medico–militară a
Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi
Serviciului Român de Informaţii, după caz.
(4) În situaţia în care, pentru emiterea deciziei medicale prevăzute la
alin. (3), sunt necesare investigaţii sau examinări de specialitate
suplimentare, comisiile de expertiză medico–militară propun, după caz,
prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă,
în condiţiile legii.
(5) Decizia medicală prevăzută la alin. (3) se emite în termen de 45 de
zile de la data înregistrării cererii şi se comunică în termen de 5 zile
de la emitere. În situaţiile prevăzute la alin. (4) termenul de emitere
a deciziei medicale se prelungeşte corespunzător.
(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în
termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile centrale de
expertiză medico–militară ale Ministerului Apărării Naţionale,
Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după
caz.
(7) Contestaţia prevăzută la alin. (6) se soluţionează în termen de 45
de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei
se comunică în termen de 5 zile de la data soluţionării.
(8) Deciziile comisiilor centrale de expertiză medico–militară ale
Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi
Serviciului Român de Informaţii, prevăzute la alin. (7), date în
soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate la instanţele judecătoreşti
competente în termen de 30 de zile de la comunicare.
(9) Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă, precum şi deciziile
prevăzute la alin. (7) necontestate în termen rămân definitive şi
executorii.
Art. 38. – Constituirea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile
comisiilor de expertiză medico–militară se stabilesc prin regulament
comun, aprobat de ministrul apărării naţionale, ministrul afacerilor
interne, ministrul justiţiei şi directorul Serviciului Român de
Informaţii.
Art. 39. – Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut
special care şi–au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor accidente
sau a unor boli, beneficiază de pensia de invaliditate dacă au
realizat, în condiţiile legii, vechime în serviciu.
Art. 40. – (1) Cuantumul pensiei de invaliditate se stabileşte conform prevederilor art. 29-31.
(2) Vechimea utilizată pentru calculul pensiei de invaliditate se stabileşte potrivit prevederilor art. 25 si 26.
(3) La suma procentelor cuvenite pentru vechimea efectiv realizată se
adaugă, pentru fiecare an potenţial, până la realizarea vechimii
prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b), următoarele procente:
a) 1% pentru invaliditate de gradul I;
b) 0,8% pentru invaliditate de gradul II;
c) 0,6% pentru invaliditate de gradul III.
(4) Numărul anilor potenţiali nu poate fi mai mare decât vechimea pe
care persoana ar fi putut să o realizeze de la data acordării pensiei de
invaliditate până la împlinirea vârstei standard de pensionare.
(5) Cuantumul pensiei de invaliditate stabilit în condiţiile alin. (1),
pentru cazurile prevăzute la art. 39, va fi diminuat după cum urmează:
a) cu 10% pentru gradul I de invaliditate;
b) cu 15% pentru gradul II de invaliditate;
c) cu 20% pentru gradul III de invaliditate.
Art. 41. – Pensia pentru invaliditatea survenită ca urmare a unor
acţiuni specifice, din cauza unor accidente, catastrofe sau alte
asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului sau a
unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului român, este egală cu
solda funcţiei de bază/salariului funcţie de bază avută la data
respectivă. Militarul, poliţistul ori funcţionarul public cu statut
special, în rezervă sau în retragere, poate opta pentru pensia din
sistemul public de pensii.
Art. 42.– (1) Pensionarii încadraţi în gradul I de invaliditate au
dreptul la o indemnizaţie pentru însoţitor, în afara pensiei, în
cuantumul stabilit pentru această categorie în sistemul public de
pensii.
(2) Indemnizaţia pentru însoţitor se suportă de la bugetul de stat.
(3) În cazul pensionarilor încadraţi în gradul I de invaliditate care
beneficiază de pensie de invaliditate în mai multe sisteme de asigurări
sociale, indemnizaţia pentru însoţitor se acordă numai de către ultimul
sistem în care aceştia au fost asiguraţi.
Art. 43.– (1) Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii
medicale periodic, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între
un an şi 3 ani, pană la împlinirea vârstei prevăzute la art. 16 alin.
(2), la termenele stabilite de comisiile centrale de expertiză
medico–militară.
(2) După fiecare revizuire medicală, comisiile centrale de expertiză
medico-militară emit o nouă decizie medicală asupra capacităţii de
muncă, prin care se stabileşte, după caz:
a) menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
b) încadrarea în alt grad de invaliditate;
c) redobândirea capacităţii de muncă.
(3) Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând
cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra
capacităţii de muncă, emisă în urma revizuirii medicale.
(4) Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea
medicală atrage suspendarea plătii pensiei începând cu luna următoare
celei în care era prevăzută revizuirea medicală, sau după caz, încetarea
plătii pensiei, în condiţiile legii.
(5) Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarilor,
dacă starea sănătăţii lor s–a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat.
(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă emisă la revizuirea
medicală urmează aceleaşi proceduri de contestare şi soluţionare,
conform prevederilor art. 37.
Art. 44. – (1) Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care:
a) prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de munca;
b) au împlinit vârsta prevăzută la art. 16 alin. (2);
c) au dreptul la pensia de serviciu în condiţiile art. 17 lit. b) şi ale art. 18 lit. b).
(2) Constatarea situaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) se face numai
cu avizul comisiilor centrale de expertiză medico–militară ale
Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi
Serviciului Român de Informaţii, după caz.
Art. 45. – (1) Comisiile centrale de expertiză medico-militară ale
Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi
Serviciului Român de Informaţii pot convoca pentru expertizare
pensionarul de invaliditate.
(2) Concluziile expertizării sunt obligatorii şi definitive până la următoarea revizuire medicală
(3) Neprezentarea la comisiile centrale de expertiză medico–militară ale
Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi
Serviciului Român de Informaţii, din motive imputabile pensionarului,
atrage suspendarea plătii pensiei.
Art. 46. – La împlinirea vârstelor prevăzute de prezenta lege pentru
obţinerea pensiei militare de serviciu pentru limita de vârsta,
beneficiarii pensiei de invaliditate pot opta pentru pensia care îi
avantajează.
Art. 47. – (1) Beneficiarii pensiei de invaliditate de gradul I îşi
menţin dreptul la indemnizaţia de însoţitor, indiferent de pensia pentru
care optează.
(2) Casa de pensii sectorială comunică, lunar, comisiei centrale de
expertiză medico-militară, pensionarii încadraţi în grad de invaliditate
care au împlinit vârsta standard de pensionare sau, după caz,
condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea pensiei pentru limită de
vârstă.
SECŢIUNEA a 3–a
Pensia de urmaş
Art. 48. – Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor,
dacă susţinătorul, la data decesului, era pensionar sau îndeplinea
condiţiile pentru obţinerea unei pensii militare de stat.
Art. 49. – Copiii au dreptul la pensie de urmaş:
a) până la împlinirea vârstei de 16 ani;
b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată
potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26
de ani;
c) pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s–a ivit în
perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a)
sau b).
Art. 50. – (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe
tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei prevăzută la art. 16 alin. (2),
dacă durata căsătoriei cu persoana decedată a fost de cel puţin 15 ani
şi nu realizează venituri lunare provenite dintr-o activitate
profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt
mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut utilizat la
fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
(2) În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar cel
puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor
se diminuează cu 0,5 % pentru fiecare lună, respectiv 6,0 % pentru
fiecare an de căsătorie în minus.
Art. 51. – (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş,
indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau
II, dacă durata căsătoriei cu persoana decedată a fost de cel puţin un
an.
(2) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de
vârsta şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s–a
produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli contractate în
timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului,
asimilată unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare
pentru care asigurarea este obligatorie ori dacă acestea sunt mai mici
de 35 % din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea
bugetului asigurărilor sociale de stat.
Art. 52. – Soţul supravieţuitor care nu îndeplineşte condiţiile
prevăzute la art. 50 sau la art. 51 alin. (1) beneficiază de pensie de
urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului soţului susţinător,
dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare pentru care
asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35 % din
câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului
asigurărilor sociale de stat.
Art. 53. – Soţul supravieţuitor care are în îngrijire, la data decesului
susţinătorului, unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani,
beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul
copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri
lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este
obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu
brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Art. 54. – (1) Pensia de urmaş se stabileşte, după caz, din:
a) pensia de serviciu pentru limită de vârstă aflată în plată sau la
care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
b) pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care decesul
susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru
obţinerea pensiei de serviciu pentru limită de vârstă.
(2) Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din pensia
susţinătorului prevăzută la alin. (1), în funcţie de numărul urmaşilor
îndreptăţiţi, astfel:
a) 50% – pentru un singur urmaş;
b) 75% – pentru 2 urmaşi;
c) 100% – pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.
Art. 55. – Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii
părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş
calculate după fiecare părinte.
Art. 56. – (1) Urmaşii militarilor, poliţiştilor ori funcţionarilor
publici cu statut special în activitate şi ai celor în rezervă,
mobilizaţi sau concentraţi în unităţi militare, decedaţi ca urmare a
unor acţiuni specifice, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea
evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului sau a unor
misiuni şi operaţii în afara teritoriului român, beneficiază de o pensie
de urmaş egală cu solda funcţiei de bază/salariului funcţiei de bază
avut la data decesului.
(2) În cazul în care nu există urmaşi, dacă cel decedat era singurul
susţinător al părinţilor săi, aceştia vor beneficia de jumătate din
pensia de urmaş stabilită potrivit prevederilor alin. (1).
(3) Urmaşii militarilor, poliţiştilor ori funcţionarilor publici cu
statut special în rezervă, aflaţi în situaţiile prevăzute la alin. (1),
pot opta între pensia stabilită potrivit prezentei legi şi pensia
proprie din sistemul public de pensii.
Art. 57. – În cazul modificării numărului de urmaşi, pensia se recalculează în conformitate cu dispoziţiile art. 54 alin. (2).
Art. 58. – Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie şi
îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de
urmaş după soţul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.
Art. 59. – Opţiunea prevăzută la art. 58 poate fi făcută atât în cadrul
sistemului pensiilor militare de stat, cât şi faţă de celelalte sisteme
de pensii.
SECŢIUNEA a 4–a
Indexarea pensiilor
Art. 60. – (1) Cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual
cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din
creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.
(2) Indicatorii prevăzuţi la alin. (1) sunt cei definitivi, cunoscuţi în
anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de
Institutul Naţional de Statistică.
(3) În situaţia în care unul dintre indicatorii prevăzuţi la alin. (1)
are valoare negativă, la actualizarea cuantumului pensiilor militare de
stat se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă.
(4) În situaţia în care indicatorii prevăzuţi la alin. (1) au valori negative, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.
Art. 61. – (1) Începând cu anul 2021, cuantumul pensiilor militare de
stat se majorează anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă
45% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizate pe
anul precedent. Procentul din creşterea reală a câştigul salarial mediu
brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat,
luat în considerare la majorarea pensiilor militare de stat, se reduce
gradual cu câte 5% în fiecare an.
(2) Începând cu anul 2030, cuantumul pensiilor militare de stat se
majorează anual cu 100% din rata inflaţiei realizată pe anul precedent.
SECŢIUNEA a 5–a
Stabilirea şi plata pensiilor
Art. 62. – (1) Pensiile militare de stat se acordă la cererea persoanei
îndreptăţite, a tutorelui sau curatorului acesteia, a persoanei căreia i
s–a încredinţat sau i s–a dat în plasament copilul minor, după caz,
depusă personal ori prin mandatar desemnat prin procură specială.
(2) Cererea de pensionare, depusă conform prevederilor alin. (1), poate
fi retrasă la cererea persoanei îndreptăţite, până la emiterea deciziei
de pensionare.
(3) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special
depun cererea de pensionare împreună cu actele prin care se dovedeşte
îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, astfel:
a) la unitatea militară/inspectoratul judeţean/structura sau direcţia
judeţeană de informaţii/ instituţia sau unitatea, după caz, din care a
făcut parte persoana la data trecerii în rezervă sau direct în
retragere/încetării raporturilor de serviciu odată cu îndeplinirea
condiţiilor de acordare a unei pensii;
b) la centrul militar zonal/judeţean/de sector sau la unitatea
militară/inspectoratul judeţean/structura sau direcţia judeţeană de
informaţii/instituţia sau unitatea din care a făcut parte, după caz, în
situaţia celor care îndeplinesc condiţiile de pensionare după data
trecerii în rezervă sau încetarea raporturilor de serviciu.
c) la centrul militar zonal/judeţean/de sector, unitatea
militară/inspectoratul judeţean/structura sau direcţia judeţeană de
informaţii/instituţia sau unitatea, după caz, din raza de domiciliu a
urmaşilor pensionarilor militari decedaţi. Urmaşii pot depune cererea şi
documentele necesare şi la casele de pensii sectoriale în a căror
evidenţă s–au aflat susţinătorii.
(4) Pentru persoanele prevăzute la alin. (3), cererea de pensionare,
însoţită de actele doveditoare, se transmite de către structurile
prevăzute la alin. (3), în termen de 30 zile de la data depunerii, la
casa de pensii sectorială, în funcţie de ultimul loc de muncă.
(5) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special care
aparţin Ministerului Justiţiei, Serviciului de Protecţie şi Pază,
Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii
Speciale, dosarele de pensionare se transmit la casa de pensii
sectorială aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului
Afacerilor Interne sau Serviciului Român de Informaţii, după caz,
potrivit protocoalelor încheiate între acestea.
(6) Casele de pensii sectoriale aparţinând Ministerului Apărării
Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne sau Serviciului Român de
Informaţii stabilesc şi plătesc pensiile militarilor şi funcţionarilor
publici cu statut special care aparţin Ministerului Justiţiei,
Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe şi
Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, potrivit protocoalelor
încheiate.
Art. 63. – (1) În vederea stabilirii pensiei militare de stat organele
prevăzute la art. 62 alin. (3) sunt obligate să întocmească dosarul de
pensionare, acestea purtând întreaga răspundere pentru respectarea
termenelor de depunere şi exactitatea datelor înscrise.
(2) Dosarul de pensionare pentru invaliditate trebuie să conţină în mod
obligatoriu şi decizia medicală de încadrare în grad de invaliditate.
(3) Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare se stabileşte
prin ordin al ministrului apărării naţionale, ministrului afacerilor
interne şi directorului Serviciului Român de Informaţii.
Art. 64. – (1) Drepturile de pensie se stabilesc şi se plătesc astfel:
a) de la data încetării plăţii soldelor/salariilor lunare ale
militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special,
după caz, a soldei/salariului sau pensiei susţinătorului decedat dacă
cererea, împreună cu actele necesare, a fost depusă la casa de pensii
sectorială în cel mult 90 de zile de la data ivirii acestor situaţii.
b) din prima zi a lunii următoare celei in care cererea, împreună cu
actele necesare, a fost depusă la casa de pensii sectorială peste
termenul prevăzut la lit. a).
(2) Pentru persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare ulterior
datei ieşirii din rândul militarilor în activitate/încetării
raporturilor de serviciu sau ulterior decesului susţinătorului, pensia
se stabileşte şi se plăteşte cu începere din prima zi a lunii următoare
celei în care s–a depus cererea, împreună cu actele necesare, la casele
de pensii sectoriale.
Art. 65. – (1) Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face
prin decizie emisă de casa de pensii sectorială, în termen de 45 de zile
de la data înregistrării cererii la casa de pensii sectorială.
(2) Decizia prevăzută la alin. (1) cuprinde temeiurile de fapt şi de
drept în baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare,
precum şi termenul în care poate fi introdusă contestaţia.
(3) Decizia casei de pensii sectoriale se comunică persoanei care a
solicitat pensionarea, în termen de 10 zile lucrătoare de la data
emiterii.
Art. 66. – (1) În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plătii
drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite
şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa de pensii sectorială
operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce
se impun, prin decizie de revizuire.
(2) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă
sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de
prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor.
Art. 67. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei se face lunar.
(2) Pensia se plăteşte personal titularului, tutorelui sau curatorului
acestuia, persoanei căreia i s–a încredinţat ori i s–a dat în plasament
copilul urmaş sau, după caz, mandatarului desemnat prin procură
specială.
Art. 68. – (1) Plata pensiei se face, în funcţiei de opţiunea
pensionarului, prin mandat poştal, în cont curent sau în cont de card,
în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate între casele de
pensii sectoriale şi Compania Naţională „Poşta Română” – S.A. sau, după
caz, între casele de pensii sectoriale şi bănci.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în situaţia celorlalte drepturi
băneşti pentru stabilirea şi plata cărora competenţa revine, potrivit
legii, caselor de pensii sectoriale.
(3) Casele de pensii sectoriale transmit lunar, la domiciliul
beneficiarilor din România, prin Compania Naţională „Poşta Română” –
S.A., taloanele de plată a drepturilor prevăzute la alin. (1) şi (2),
indiferent de modalitatea de plată pentru care au optat beneficiarii
acestora.
Art. 69. – (1) Cheltuielile cu transmiterea către beneficiari a
drepturilor prevăzute la art. 68 alin. (1) şi (2), precum şi cele cu
transmiterea taloanelor de plată la domiciliul beneficiarilor din
România se suportă din bugetul de stat, prin stabilirea unor procente şi
tarife conform legilor bugetare anuale.
(2) Procentul prevăzut în situaţia în care achitarea drepturilor se face
la domiciliul beneficiarilor se stabileşte astfel încât cheltuielile
totale de transmitere să nu depăşească 1% din valoarea totală a sumelor
plătite.
(3) Comisionul bancar prevăzut în situaţia în care plata drepturilor se
face în cont curent sau în cont de card se stabileşte astfel încât
cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 0,15% din valoarea
totală a sumelor plătite.
Art. 70. – (1) Beneficiarii drepturilor băneşti stabilite de casele de
pensii sectoriale, care nu au domiciliul în România, pot opta pentru
transferul în străinătate al acestor drepturi, în condiţiile legii.
(2) Pensiile militare de stat sau alte drepturi de asigurări sociale
cuvenite beneficiarilor stabiliţi în străinătate, pot fi transferate în
alte ţări, în condiţiile reglementate prin instrumente juridice cu
caracter internaţional la care România este parte, în moneda ţărilor
respective sau într-o altă monedă asupra căreia s–a convenit.
(3) Cheltuielile generate de transferul în străinătate al pensiilor
militare de stat sau altor drepturi de asigurări sociale, inclusiv
comisioanele de schimb valutar, se suportă de beneficiar, cu excepţia
plăţilor care intră sub incidenţa Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr.
113/2009 privind serviciile de plată, aprobată cu modificări prin Legea
nr. 197/2010, în cazul acestora din urmă comisioanele fiind suportate,
proporţional, de către beneficiar şi de către casele de pensii
sectoriale.
Art. 71. – Procedurile referitoare la efectuarea operaţiunilor de plată a
drepturilor băneşti se aprobă prin ordine ale conducătorilor caselor de
pensii sectoriale.
Art. 72. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei
încetează începând cu luna următoare celei în care a intervenit una
dintre următoarele cauze:
a) pensionarul a decedat;
b) pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i–a fost acordată pensia;
c) pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 49
lit. c), precum şi cel prevăzut la art. 52 şi–au redobândit capacitatea
de muncă, potrivit legii;
d) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate,
pensionarul de urmaş prevăzut la art. 49 lit. c) sau cel prevăzut la
art. 51 alin. (1) nu s–a prezentat, din motive imputabile lui, la
revizuirea medicală obligatorie;
e) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate,
pensionarul urmaş prevăzut la art. 49 lit. c) sau cel prevăzut la art.
51 alin. (1) nu s–a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea
prevăzută la art. 45;
f) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate,
pensionarul urmaş prevăzut la art. 49 lit. c) sau cel prevăzut la art.
51 alin. (1) nu a mai urmat programele recuperatorii prevăzute la art.
46 alin. (1);
g) copilul, beneficiar al unei pensii de urmaş, a împlinit vârsta de 26
de ani, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 49 lit. c);
h) pensionarul urmaş a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească
rămasă definitivă, pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor,
comisă asupra susţinătorului.
(2) Modificările intervenite în starea civilă a persoanei, de natură să
conducă la încetarea plătii pensiei, în conformitate cu prevederile
alin. (1) lit. a), se comunică de Ministerul Afacerilor Interne, prin
Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
(3) Instanţele judecătoreşti au obligaţia să comunice, în scris,
informaţiile de natură să conducă la încetarea plăţii pensiei, în termen
de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate în
situaţia prevăzută la alin. (1) lit. h), casei de pensii sectoriale în
evidenţele căreia se află pensionarul condamnat.
Art. 73. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei se
suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una
dintre următoarele cauze:
a) pensionarul şi–a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu
care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul
asigurărilor sociale, dacă, potrivit prevederilor acesteia, pensia se
plăteşte de către celălalt stat;
b) pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaş prevăzut la art. 49
lit. c) ori cel prevăzut la art. 51 alin. (1) nu se prezintă la
revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea comisiilor centrale de
expertiză medico–militară ale Ministerului Apărării Naţionale,
Ministerului Afacerilor Interne sau Serviciului Român de Informaţii;
c) pensionarul urmaş, prevăzut la art. 49 lit. a), a împlinit vârsta de 16 ani şi nu face dovada continuării studiilor;
d) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, realizează
venituri brute lunare pentru care, potrivit legii, asigurarea este
obligatorie, dacă acestea sunt mai mari de 35% din câştigul salarial
mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de
stat;
e) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit;
f) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii militare de stat,
optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din sistemul public de
pensii, sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat
sistemului public de pensii;
g) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, se
încadrează în muncă, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni;
h) pensionarul de invaliditate, gradul III, se încadrează în muncă
depăşind jumătate din programul normal de lucru al locului de munca
respectiv, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni.
(2) În situaţia copilului, beneficiar al unei pensii de urmaş, în
condiţiile prevăzute la art. 49 lit. b), care nu face dovada continuării
studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de 1 octombrie a
anului în curs.
(3) Plata indemnizaţiei pentru însoţitor prevăzute la art. 42 alin. (1)
se suspendă pe perioada în care pensionarul este internat într-o
instituţie de asistenţă socială sau într-o unitate medicală
specializată, în care se asigură supraveghere şi îngrijire permanente,
cu excepţia situaţiilor în care pensionarul este nevăzător.
(4) Suspendarea plăţii pensiei şi/sau a indemnizaţiei pentru însoţitor
se poate face şi la cererea pensionarului, situaţie în care suspendarea
plăţii se face începând cu luna următoare celei în care a fost
înregistrată cererea.
Art. 74. – În sistemul pensiilor militare de stat, reluarea plăţii pensiei se face, la cerere, după cum urmează:
a) începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza
care, potrivit legii, a dus la suspendarea plăţii pensiei, dacă cererea a
fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza
suspendării a fost înlăturată;
b) începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă
depunerea acesteia s–a făcut după expirarea termenului prevăzut la lit.
a);
c) de la data începerii anului şcolar, în situaţia în care suspendarea
plăţii pensiei s–a făcut în temeiul prevederilor art. 73 alin. (1) lit.
c).
d) începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea de
reluare a plăţii pensiei în cazul prevăzut la art. 73 alin. (4).
Art. 75. – Încetarea, suspendarea sau reluarea plăţii pensiei, precum şi
orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de
casele de pensii sectoriale, în condiţiile respectării regimului juridic
al deciziei de înscriere la pensie.
Art. 76. – Prevederile prezentei legi, referitoare la stabilirea şi
modificarea drepturilor, la încetarea, suspendarea şi reluarea plăţii
acestora, se aplică şi indemnizaţiilor acordate prin legi speciale, ale
căror stabilire şi plată se află, potrivit legii, în competenţa
materială a caselor de pensii sectoriale, cu excepţia situaţiilor în
care legea specială de reglementare dispune altfel.
Art. 77. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, pot cumula pensia
cu venituri provenite din situaţii pentru care asigurarea este
obligatorie, în condiţiile legii, următoarele categorii de pensionari:
a) pensionarii militari care beneficiază de pensie de serviciu;
b) nevăzătorii;
c) pensionarii de invaliditate gradul III, precum şi copiii, pensionari de urmaş, încadraţi în gradul III de invaliditate;
d) copiii, pensionari de urmaş, prevăzuţi la art. 49 lit. a) şi b).
(2) Soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, poate
cumula pensia cu venituri din activităţi profesionale pentru care
asigurarea este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea nu depăşesc
35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului
asigurărilor sociale de stat.
Art. 78. – Pensionarii militari care realizează stagii de cotizare,
nevalorificate la stabilirea pensiei militare de stat, pot solicita
stabilirea drepturilor de pensie în condiţiile prevăzute de Legea nr.
263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi
completările ulterioare.
Art. 79. – (1) Deciziile de pensii pentru limită de vârstă şi anticipate
ale pensionarilor militari rechemaţi în activitate sau care au
redobândit calitatea de poliţişti sau funcţionari publici cu statut
special în instituţii din sistemul de apărare, ordine publică şi
siguranţă naţională se revocă.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică din ziua în care militarul,
poliţistul sau funcţionarul public cu statut special a fost rechemat în
activitate sau a redobândit calitatea de poliţist sau funcţionar public
cu statut special.
(3) Instituţiile prevăzute la alin. (1) au obligaţia de a comunica
caselor de pensii sectoriale în termen de 15 zile persoanele care
beneficiază de pensie militară şi au fost rechemate în activitate sau au
redobândit calitatea de poliţist sau funcţionar public cu statut
special.
(4) La o nouă trecere în rezervă/încetare a raporturilor de muncă,
vechimea care se ia în considerare la stabilirea pensiei militare de
stat este cea stabilită la pensionarea anterioară, la care se adaugă
timpul servit după rechemarea în activitate, respectiv, timpul lucrat în
calitate de poliţist şi funcţionar public cu statut special.
(5) În baza de calcul a pensiei se iau soldele/salariile prevăzute la art. 28.
Art. 80. – Beneficiarii drepturilor prevăzute de prezenta lege sunt
obligaţi să comunice casei de pensii sectoriale, în evidenţele căreia se
află, orice schimbare în situaţia proprie, de natură să conducă la
modificarea condiţiilor în funcţie de care i–a fost stabilită sau i se
plăteşte pensia, în termen de 15 zile de la data apariţiei acesteia.
Art. 81. – (1) Sumele neîncasate de către pensionar, reprezentând pensia
pe luna în care a avut loc decesul şi/sau, după caz, drepturi restante
de pensie, cuvenite şi neîncasate până la deces, se plătesc soţului
supravieţuitor, copiilor, părinţilor sau, în lipsa acestora, celorlalţi
moştenitori, în condiţiile dreptului comun.
(2) Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripţie.
CAPITOLUL II
Alte drepturi de asigurări sociale
Art. 82. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, în afara
pensiilor, se mai pot acorda, în condiţiile prezentei legi, următoarele
drepturi de asigurări sociale:
a) tratament balnear care se suportă de la bugetul Fondului naţional
unic de asigurări sociale de sănătate, pentru asiguraţi şi pensionari;
b) bilete de odihnă şi tratament, acordate conform prevederilor legale;
c) ajutor de deces, conform prevederilor legale, în cazul decesului
militarului, poliţistului sau funcţionarului public cu statut special,
pensionarului militar sau a unui membru al familiei acestuia.
(2) Ajutorul de deces se acordă unei singure persoane care face dovada
că a suportat cheltuielile ocazionate de deces şi care poate fi, după
caz, soţul supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul sau,
în lipsa acestora, oricare persoană care face această dovadă.
(3) În cazul decesului unui membru de familie, ajutorul de deces se
acordă dacă acesta nu era asigurat sau pensionar la data decesului.
(4) Se consideră membru de familie, în sensul alin. (3):
a) soţul/soţia;
b) copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial
sau cei încredinţaţi spre creştere şi educare familiei, în vârstă de
până la 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile, până la terminarea
acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, precum şi copiii incapabili
de muncă, indiferent de vârstă, dacă şi-au pierdut capacitatea de muncă
înaintea vârstelor menţionate.
Art. 83. – (1) Ajutorul de deces se suportă din bugetul de stat şi se acordă, la cerere, pe baza certificatului de deces.
(2) Acordarea ajutorului de deces nu este condiţionată de realizarea unei anumite vechimi în serviciu.
Art. 84. – Ajutorul de deces se achită în termen de 24 de ore de la solicitare de:
a) angajator, în cazul decesului militarului, poliţistului sau
funcţionarului public cu statut special, respectiv al unui membru de
familie al acestuia;
b) casa de pensii sectorială sau centrul militar zonal/judeţean/sector
în cazul decesului pensionarului, respectiv al unui membru de familie al
acestuia.
Art. 85. – (1) Ajutorul de deces se achită persoanei îndreptăţite sau
mandatarului desemnat, prin procură specială, de către aceasta.
(2) Ajutorul de deces poate fi solicitat, pe baza actelor justificative,
în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data
decesului.
(3) Cuantumul ajutorului de deces solicitat potrivit alin. (2) se achită
la nivelul cuvenit la data decesului stabilit conform legii.
CAPITOLUL III
Casele de pensii sectoriale
Art. 86. – (1) Casele de pensii sectoriale se înfiinţează în subordinea
Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi
Serviciului Român de Informaţii, după caz, ca structuri cu personalitate
juridică şi cu sediul în municipiul Bucureşti.
(2) Casele de pensii sectoriale prevăzute la alin. (1) sunt succesoare
de drept ale caselor de pensii sectoriale din Ministerul Apărării
Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Român de
Informaţii.
Art. 87. – Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea caselor de pensii
sectoriale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului la propunerea
Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi
Serviciului Român de Informaţii, în termen de 30 de zile de la data
intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 88. – Cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea caselor de
pensii sectoriale se suportă din bugetul de stat, prin bugetele
instituţiilor publice în subordinea cărora funcţionează.
Art. 89. – În aplicarea prevederilor prezentei legi, casele de pensii
sectoriale îndeplinesc, în principal, următoarele atribuţii:
a) asigură evidenţa la nivel naţional a tuturor beneficiarilor dispoziţiilor prezentei legi;
b) stabilesc cuantumul pensiilor din sistemul pensiilor militare de stat prin decizii, conform prezentei legi;
c) asigură evidenţa drepturilor şi obligaţiilor stabilite în sistemul
pensiilor militare de stat, pe baza codului numeric personal, în
condiţiile legii;
d) aplică prevederile convenţiilor internaţionale de asigurări sociale,
la care România este parte, precum şi ansamblul reglementărilor
comunitare şi dezvoltă relaţii cu organisme similare în domeniul
pensiilor militare şi asigurărilor sociale din alte ţări, în limita
competenţelor prevăzute de lege;
e) organizează selecţia, pregătirea şi perfecţionarea profesională a
personalului din domeniul pensiilor militare, în condiţiile legii;
f) asigură introducerea, extinderea, întreţinerea şi protecţia sistemelor automate de calcul şi de evidenţă;
g) asigură reprezentarea în faţa instanţelor judecătoreşti în litigiile
în care sunt parte ca urmare a aplicării dispoziţiilor prezentei legi;
h) asigură exportul în străinătate al prestaţiilor stabilite potrivit reglementărilor legale în domeniu;
i) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin dispoziţii legale.
Art. 90. – Realizarea atribuţiilor ce revin caselor de pensii
sectoriale, potrivit legii, este supusă controlului Ministerului
Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român
de Informaţii, după caz.
CAPITOLUL IV
Răspunderea juridică
Art. 91. – Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz.
SECŢIUNEA 1
Infracţiuni
Art. 92. – Completarea cu intenţie a formularelor–tip referitoare la
stabilirea şi plata pensiilor cu date nereale, având ca efect
denaturarea evidenţelor privind pensionarii militari, vechimea în muncă
sau efectuarea de plăţi nejustificate din bugetul de stat, constituie
infracţiune de fals intelectual şi se pedepseşte potrivit Codului penal.
SECŢIUNEA a 2–a
Contravenţii
Art. 93. – Constituie contravenţie următoarele fapte dacă nu sunt
săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să
constituie infracţiuni:
a) nerespectarea metodologiei şi a criteriilor de încadrare în condiţii deosebite şi speciale de muncă;
b) nerespectarea prevederilor art. 28 privind baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat;
c) nerespectarea prevederilor art. 80 privind obligaţia comunicării
casei de pensii sectorială a modificărilor intervenite referitoare la
condiţiile de acordare a pensiei;
d) nerespectarea eliberării la cerere a actelor prevăzute de lege, prin
care se face dovada vechimii, necesare stabilirii drepturilor de pensie,
care sunt scutite de orice fel de taxe şi comisioane.
Art. 94. – (1) Contravenţiile prevăzute la art. 93 se sancţionează după cum urmează:
a) cele de la lit. c) şi d) cu amendă de la 500 lei la 1000 lei;
b) cele de la lit. a) şi b) cu amendă de la 1500 lei la 5000 lei.
(2) Nivelul amenzilor prevăzut la alin. (1) poate fi actualizat prin hotărâre a Guvernului.
Art. 95. – Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 93 şi aplicarea
sancţiunilor prevăzute la art. 94 se fac de către organele de control
ale caselor de pensii sectoriale.
Art. 96. – Amenzile contravenţionale aplicate potrivit prevederilor art. 94 şi 95 constituie venituri la bugetul de stat.
Art. 97. – Dispoziţiile referitoare la contravenţii prevăzute la art.
94–96 se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările
ulterioare.
CAPITOLUL V
Jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de stat
Art. 98. – (1) Deciziile de pensie emise de casele de pensie sectoriale
pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la
comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului
Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român
de Informaţii.
(2) Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă
procedură administrativă prealabilă, obligatorie,fără caracter
jurisdicţional.
(3) Deciziile de pensie necontestate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive.
Art. 99. – (1) Comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul
Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi
Serviciului Român de Informaţii sunt organisme de verificare, care
examinează şi hotărăsc asupra deciziilor de pensie emise de casele de
pensii sectoriale şi urmăresc aplicarea corectă a legislaţiei
referitoare la pensiile militare de stat.
(2) Organizarea, funcţionarea şi structura comisiilor de contestaţii
care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale,
Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii se
stabilesc prin ordin comun al ministrului apărării naţionale,
ministrului afacerilor interne şi directorului Serviciului Român de
Informaţii, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a
prezentei legi.
(3) În soluţionarea contestaţiilor, comisiile de contestaţii care
funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului
Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii adoptă hotărâri.
(4) Termenul de soluţionare a contestaţiei este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia
(5) În situaţia în care contestaţia nu este soluţionată de comisiile de
contestaţii în termenul de 45 de zile, deciziile de pensie pot fi
atacate la instanţa în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori
sediul reclamantul.
Art. 100. – (1) Hotărârile comisiilor de contestaţii care funcţionează
în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor
Interne şi Serviciului Român de Informaţii se comunică persoanelor în
cauză şi caselor de pensii sectoriale interesate, în termen de 5 zile de
la adoptare.
(2) Hotărârile comisiilor de contestaţii pot fi atacate la instanţa
judecătorească în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul
reclamantul, în termen de 30 de zile de la comunicare.
(3) Hotărârile comisiilor de contestaţii, care nu au fost atacate la
instanţele judecătoreşti în termenul prevăzut la alin. (2), sunt
definitive.
Art. 101. – Jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin tribunale şi curţi de apel.
Art. 102. – Tribunalele soluţionează în primă instanţă litigiile privind:
a) hotărârile comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul
Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi
Serviciului Român de Informaţii privind deciziile de pensie;
b) deciziile comisiilor centrale de expertiză medico–militară ale
Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi
Serviciului Român de Informaţii date în soluţionarea contestaţiilor
privind deciziile medicale asupra capacităţii de muncă;
c) refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile de pensie militară de stat sau de asigurări sociale;
d) plata pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale;
e) plângerile împotriva proceselor–verbale de contravenţie încheiate în baza prezentei legi;
f) contestaţiile împotriva măsurilor de executare silită, dispuse în baza prezentei legi;
g) alte drepturi şi obligaţii din sistemul pensiilor militare de stat născute în temeiul prezentei legi.
Art. 103. – (1) Cererile îndreptate împotriva caselor de pensii
sectoriale se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are
domiciliul ori sediul reclamantul.
(2) Celelalte cereri se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul pârâtul.
Art. 104. – (1) Împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face recurs la curtea de apel competentă.
(2) Hotărârile curţilor de apel, precum şi hotărârile tribunalelor, neatacate cu recurs în termen, sunt definitive.
Art. 105. – Prevederile prezentei legi, referitoare la jurisdicţia în
sistemului pensiilor militare de stat, se completează cu dispoziţiile
Codului de procedură civilă şi ale Legii nr. 304/2004 privind
organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare.
Art. 106. – Cererile în faţa oricăror organe sau instanţe, precum şi
toate actele procedurale în legătură cu litigiile, având ca obiect
drepturi sau obligaţii de pensii militare de stat sau de asigurări
sociale, sunt scutite de taxă de timbru.
CAPITOLUL VI
Dispoziţii tranzitorii
Art. 107. – (1) Dovada vechimii pentru stabilirea pensiei militare de
stat, pentru perioadele anterioare datei intrării în vigoare a prezentei
legi, se face cu actele prevăzute de legislaţia în vigoare la data
emiterii acestora.
(2) Perioadele de vechime în muncă realizate în grupele I şi a II-a de
muncă până la data de 1 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare în
condiţii deosebite, în vederea reducerii vârstelor de pensionare, cu
excepţia celor realizate în activităţile care, conform prevederilor art.
30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, sunt încadrate în condiţii
speciale.
(3) Constituie vechime şi perioada suplimentară la vechimea în muncă
acordată în baza legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 pentru
perioadele realizate în grupa I, a II-a de muncă.
(4) Adeverinţele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I
şi/sau a II-a de muncă sunt valorificate, numai în situaţia în care au
fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite
anterior datei de 1 aprilie 2001.
CAPITOLUL VII
Dispoziţii finale
Art. 108. – (1) Cererile în legătură cu eliberarea actelor prevăzute de
lege, prin care se face dovada vechimii necesare stabilirii drepturilor
de pensie sunt scutite de orice fel de taxe şi comisioane.
(2) Cererile prevăzute la alin. (1) se soluţionează în termen de 30 de zile de la data înregistrării.
Art. 109. – (1) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut
special care au plătit contribuţia individuală la bugetul de
stat/bugetul asigurărilor sociale, contribuţie la Fondul pentru pensia
suplimentară, respectiv contribuţia individuală de asigurări sociale de
stat, beneficiază de un spor procentual la cuantumul pensiei stabilit in
condiţiile art. 29–31 şi ale art. 60 astfel:
a) 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5 – 15 ani;
b) 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15 – 25 ani;
c) 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani.
(2) Cota de contribuţie individuală la bugetul de stat este de 5%. Baza
lunară de calcul pentru care se va determina contribuţia individuală o
reprezintă solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază.
Art. 110. – Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici
cu statut special recalculate şi revizuite în baza Legii nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în
domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de
apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Legii nr. 241/2013
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate
beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi
siguranţă naţională devin pensii militare de stat în înţelesul prezentei
legi.
Art. 111. – (1) Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor
publici cu statut special stabilite în baza Legii nr. 263/2010, cu
modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat
şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu
vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie.
(2) Recalcularea pensiilor prevăzută la alin. (1) se realizează în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(3) Stagiile de cotizare nevalorificate la recalcularea pensiei conform
alin. (1), precum şi cele realizate ulterior intrării în vigoare a
prezentei legi se valorifică în sistemul public de pensii.
(4) Pensiile recalculate potrivit alin. (1) se cuvin începând cu luna
următoare intrării în vigoare a prezentei legi şi se plătesc începând cu
luna următoare celei în care se împlineşte termenul prevăzut la alin.
(2).
(5) Persoanele care au realizat stagiu de cotizare în specialitate şi
ale căror drepturi de pensie au fost stabilite de către casele
teritoriale de pensii conform Legii nr. 263/2010, cu modificările şi
completările ulterioare, pot opta pentru recalcularea pensiei, în
condiţiile prezentei legi, la casele de pensii sectoriale în funcţie de
ultimul loc de muncă din care au trecut în rezervă/retragere sau le-au
încetat raporturile de serviciu.
(6) Prevederile alin. (3) şi (4) se aplică şi în cazul persoanelor de la
alin. (5) dacă cererea a fost depusă la casele de pensii sectoriale în
termenul prevăzut la alin. (2).
(7) În situaţia în care cererea a fost depusă la casele de pensii
sectoriale cu depăşirea termenului prevăzut la alin. (2) drepturile de
pensie recalculate se cuvin şi se plătesc începând cu luna următoare
depunerii cererii.
Art. 112. – În situaţia în care se constată diferenţe între cuantumul
pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 111 şi cuantumul pensiilor
aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos.
Art. 113. – (1) În cazul modificării numărului de urmaşi după intrarea
în vigoare a prezentei legi, pentru o pensie stabilită pe baza
legislaţiei anterioare, pensia de urmaş cuvenită soţului supravieţuitor
se recalculează potrivit prezentei legi, cu păstrarea condiţiilor
existente la data deciziei iniţiale.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul pensiilor de
invaliditate stabilite pe baza legislaţiei anterioare, la modificarea
încadrării într-un alt grad de invaliditate.
(3) Drepturile pentru urmaşii militarilor, poliţiştilor ori
funcţionarilor publici cu statut special în activitate şi ai celor în
rezervă, mobilizate sau concentrate în unităţi militare, decedate ca
urmare a unor acţiuni militare, prin accidente, catastrofe sau alte
asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului
militar sau a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului
român, se actualizează, anual conform prevederilor art. 60.
(4) Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător pensiilor prevăzute la art. 41.
Art. 114. – (1) În perioada de aplicare etapizată a prevederilor
Legii–cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului
plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, prin legi
speciale anuale de aplicare, înţelesul sintagmei „solda funcţiei de
bază/salariul funcţiei de bază” prevăzută la art. 28 este cel cuprins în
Anexa nr. VII la Legea–cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare,
la care solda de funcţie/salariul de funcţie cuprinde elementele
prevăzute de legislaţia privind salarizarea unitară a personalului
plătit din fonduri publice în vigoare începând cu data de 1 ianuarie
2010.
(2) În perioada prevăzută la alin. (1), pentru militari, la baza de
calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat determinată
în condiţiile art. 28 se aplică un indice de corecţie de 1,18.
Art. 115. – Litigiile care se referă la drepturile ce fac obiectul
prezentei legi, aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a
acesteia, se vor judeca potrivit legii în baza căreia a fost stabilit
dreptul.
Art. 116. – (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se
recuperează de la beneficiari în termenul general de prescripţie de 3
ani.
(2) Sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor de pensii
sectoriale se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei de
pensii sectoriale respective, care constituie titlu executoriu.
(3) Debitele reprezentând pensii şi alte drepturi de asigurări sociale mai mici de 10 lei nu se urmăresc.
(4) Sumele rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedaţi nu se mai urmăresc.
Art. 117. – (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie militară de
stat, ca urmare a unei infracţiuni săvârşite de beneficiar, se
recuperează de la acesta, de la data primei plăţi a sumelor necuvenite,
plus dobânzile aferente, până la recuperarea integrală a prejudiciului.
(2) Sumele stabilite în conformitate cu prevederile alin. (1), rămase
nerecuperate de la pensionarii decedaţi, nu se mai urmăresc.
Art. 118. – (1) Debitele provenite din drepturile de pensie din sistemul
pensiilor militare de stat se recuperează potrivit legii şi se fac
venit la bugetul de stat.
(2) La recuperarea debitelor în conformitate cu dispoziţiile alin. (1)
se aplică prevederile Codului de procedură fiscală în materie.
Art. 119. – Bazele de date privind beneficiarii dispoziţiilor prezentei
legi sunt proprietatea caselor de pensii sectoriale şi au caracter
confidenţial.
Art. 120. – Cererile adresate casei de pensii sectoriale constituite la
nivelul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne
şi Serviciului Român de Informaţii se soluţionează în termenul prevăzut
de lege şi sunt scutite de orice fel de taxă.
Art. 121. – Cererile înregistrate şi nesoluţionate până la data intrării
în vigoare a prezentei legi se soluţionează conform normelor legale
existente la data deschiderii drepturilor de pensii şi asigurări
sociale.
Art. 122. – La stabilire, pensiile se rotunjesc din leu în leu în favoarea beneficiarului.
Art. 123. – În termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi în
Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Apărării Naţionale,
Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Român de Informaţii emit
norme metodologice de aplicare a prezentei legi aprobate prin ordin
comun al conducătorilor acestor instituţii.
Art. 124. – Prezenta lege intră în vigoare la data de …….
Art. 125. – Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
a) art. 1 lit. a) şi b), art. 4 alin. (1) lit. a), art. 5 alin. (1), (2)
şi (3), art. 8, art. 9 lit. b) şi art. 11 din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010;
b) Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor
masuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din
sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011,
cu modificările şi completările ulterioare;
c) art. II şi III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2011
pentru modificarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii
administrate privat, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul
pensiilor administrate privat, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 827 din 22 noiembrie 2011, cu modificările
ulterioare;
d) art. 89 alin. (1) din Anexa nr. VII la Legea–cadru nr. 284/2010
privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din
28decembrie 2010, cu modificările ulterioare;
e) dispoziţiile contrare din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar
de pensii publice, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările
ulterioare;
f) orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.