29 septembrie 2014

Comunicatul nr. 31



POZIŢIA BIROULUI OPERATIV AL FILIALEI 1 TIMIŞOARA A SCMD

         Biroul Operativ al Filialei 1 Timişoara, întrunit în şedinţă de urgenţă în data de 29 septembrie a.c., a luat act de starea de fapt tensionată existentă în SCMD şi de poziţiile contradictorii exprimate atât la nivelul conducerii centrale a sindicatului cât şi la nivelul conducerii unor filiale din teritoriu, ceea ce afectează atmosfera de conlucrare care trebuie să existe în interiorul organizaţie acum, în preajma apropiatei convocări a Consiliului Naţional al Reprezentanţilor, ale cărui principale obiective sunt modificarea statutului şi alegerea unei noi conduceri.
         Faţă de această situaţie, membrii Biroului Operativ au adoptat următoarea poziţie de principiu:
1.     SCMD – organizaţie sindicală specială, constituită pentru apărarea drepturilor sociale ale cadrelor militare în rezervă sau în retragere, a luat naştere prin forţa unor împrejurări social-politice vitrege, artificial, ilegal şi nejustificat create de către guvernarea acelor ani, vădit îndreptate spre diminuarea standardului de viaţă al acestui segment social aparte;
2.     Necesitatea stringentă şi urgenţa reacţiei de protest ce se impunea, a condus la conceperea şi organizarea în pripă a acestei structuri sindicale inedite, ceea ce a făcut ca în elaborarea statutului său şi a modului de organizare să se strecoare erori de concepţie şi conducere a activităţii sindicale, care au adus şi aduc atingere democraţiei interne de organizaţie şi, în final, la lipsa de unitate sindicală şi la diminuarea eficienţei activităţii SCMD;
3.     Existenţa acestor aspecte negative reale, nu trebuie să estompeze rezultatele obţinute de SCMD în folosul tuturor cadrelor militare în rezervă sau în retragere, dar a nu le evidenţia şi a nu le înlătura ar determina eludarea scopului şi menirii constituirii organizaţiei şi, în final, ar duce la destrămarea sa;
4.     Realitatea evidentă a disfuncţionalităţilor existente în prezent în SCMD nu trebuie, în opinia noastră, să declanşeze o luptă intestină prin autoasumarea arogantă a întâietăţii în activitatea sindicală sau de primenire a organizaţiei, prin contestări reciproce sau prin promovarea unui stil de lucru ce eludează principiile democratice;
5.     În acest context, facem un apel călduros la calm, raţiune şi bun simţ, atât din partea conducerii centrale a SCMD cât şi a tuturor conducerilor filialelor din teritoriu, deoarece trebuie să conştientizăm cu toţii că realitatea vieţii impune cu stringenţă atât reconsiderarea activităţii noastre sindicale, cât şi necesitatea  unor schimbări majore conceptuale, organizatorice şi, nu în ultimul rând, la nivelul conducerii actuale a SCMD. Aceste schimbări trebuie să reprezinte voinţa majorităţii membrilor, să se bazeze pe bunăcredinţă, prevederi statutare, fără aranjamente şi speculaţii în afara cadrului democratic.

Preşedintele Filialei 1 Timişoara a SCMD
Col(r) Radu AROMÂNESEI

21 septembrie 2014

Opinie

S-a spart gheaţa ?! 


            Vestea că, în sfârşit, s-a restabilit dreptul constituţional şi neîngrădit la muncă, prin abrogarea interdicţiei cumulului pensie – salariu, reprezintă un motiv de bucurie pentru mulţi dintre militarii în rezervă care văd în aceasta posibilitatea de a se dovedi în continuare utili societăţii, de a scăpa de inactivitatea la care erau condamnaţi la o vârstă la care cei mai mulţi dintre cetăţenii României se află , prin consolidarea pregătirii şi prin experienţa dobândită, la apogeul cariereri profesionale.
            Este , în acelaşi timp, şi un câştig pentru societate, deoarece sunt multe domenii în care se simte o nevoie acută de specialişti, de oameni cu experienţă capabili atât să facă faţă sarcinilor de serviciu în orice condiţii, dar şi să transmită cunoştinţele lor şi să pregătească generaţiile care, în mod inevitabil, la un moment dat îi vor înlocui.
            Pentru acest deziderat militarii în rezervă au acţionat timp de 5 ani prin intermediul SCMD, adresându-se justiţiei justiţiei şi căutând aliaţi în spectrul politic , dar totul părea în zadar; reprezentanţii SCMD dădeau impresia că sunt auziţi dar nu şi ascultaţi, justiţia era oarbă de-adevăratelea atunci când era vorba de a analiza dovezile pe care rezerviştii le prezentau în favoarea lor, iar politicienii promiteau mult şi făceau puţin, sau mai deloc !
            Iată însă că SOARTA, această zeiţă capricioasă, parcă a început să-şi îndrepte privirile către noi, şi asta deoarece un tânăr politician de vârf şi-a pus în joc cariera pe o miză uriaşă şi speră să tragă cartea câştigătoarea ajutat şi de mâinile(voturile) acelora care au ajuns la capătul răbdării.
            Că proiectul acestei legi a trecut de două ori prin Senat şi a fost scos în mod repetat de pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor până acum, în preajma campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, nu este chiar o dovadă de fair-play, dar în sfârşit...
            Problematica situaţie a militarilor din Rezerva Armatei nu este însă rezolvată numai cu această „floare”, deoarece ne confruntăm în continuare cu următoarele aspecte:
-          discriminarea în ceea ce priveşte acordarea grupelor de muncă;
-          spre deosebire de alte categorii de pensionari, nu am primit nimic înapoi din sumele care ne-au fost abuziv răşluite din veniturile noastre legeal dobândite;
-          legea pensiilor militare încă se mai lasă aşteptată, despre prevederile ei nu răsuflă mai nimic iar zvonistica referitoare la modul de aplicare funcţionează din plin.
            În aceste condiţii putem însă extrage câteva concluzii, care s-ar putea să ne prindă bine în viitor:
În primul rând, deşi mulţi dintre noi, tributari concepţiei că Armata nu face politică, susţin neimplicarea rezerviştilor în acest domeniu „fierbinte”, viaţa a demonstrat încă o dată, că tot ceea ce se întâmplă în România, indiferent de domeniu (economic, social şi chiar... militar), stă sub semnul acestei îndeletniciri a marii majorităţi a locuitorilor scumpei noastre patrii. Este de domeniul evidenţei că toate acţiunile clasei politice din  ultimul timp, sunt generate de  uriaşa miză a alegerilor prezidenţiale din toamna acestui an. Aşa cum era de aşteptat, după ce solicitările diferitelor categorii (printre care şi ale noastre, ale rezerviştilor) au fost ignorate timp de ani , în pofida rotirii ocupanţilor fotoliilor decizionale, iată că acum încep să se materializeze acte normative în care adie un slogan căruia cu ceva timp în urmă i-am acordat întreaga noastră încredere. În aceste condiţii, trebuie să le fim sincer recunoscători nu oamenilor politici din Parlament sau din Guvern, care aveau şi încă mai au mari datorii faţă de noi, ci acelora dintre camarazii noştri, simpatizanţi sau chiar membri ai partidelor din arcul guvernamental, care au militat pe lângă mai marii lor conducători politici în scopul de a nu fi uitate angajamentele luate de aceştia pe vremea când trâmbiţau chemări din opoziţie. Apolitismul manifest este ori o manevră politică persuasivă şi nocivă , care urmăreşte împiedicarea realizării unor forme organizate şi eficiente de combatere a acţiunilor puternicilor zilei , ori o dovadă de naivitate, la fel de periculoasă şi care duce la acelaşi efect. Desigur, foarte important este şi pe cine secondezi în aceste lupte politice, deoarece a te alia cu organizaţii, cu persoane, sau chiar cu personalităţi recunoscute din diferite domenii, probabil binevoitoare (cel puţin în etapa iniţială) dar lipsite de susţinerea unui aparat puternic, atât din punct de vedere organizatoric cât şi financiar, poate duce  la atragerea ostilităţii sau, la fel de neproductiv, a indiferenţei combatanţilor cu adevărat  puternici, în ambele situaţii consecinţele fiind pierderea încrederii celor pe care încerci să-i reprezinţi şi luarea unei opţiuni clare spre sinuciderea politică .
În al doilea rând, oricât de vehement şi pertinent ne-am exprima noi ca indivizi în diferite reţele de socializare sau pe bloguri, niciun om politic, indiferent de rangul pe care îl poartă, nu ne va lua în serios, nemulţumirile noastre fiind receptate ca nişte opinii, poate îndreptăţite, ale unor persoane care folosesc mijloacele mai înaite menţionate pentru a-şi descărca sufletul. E clar că numai o forţă organizată poate genera atitudini favorabile şi poate trata în mod serios cu cei care fac şi desfac lucrurile în ţară, acţiunile individuale fiind doar un consum ineficient de energie şi, poate, un fel de liniştire a propriului ego că,  vezi Doamne, nu am asistat pasivi la ceea ce ni se întâmplă !
 În ultimii 5 ani, ne place sau nu să recunoaştem, SCMD a fost singura organizaţie care a încercat, s-a străduit mai mult sau mai puţin consecvent , dar a făcut-o , să ne apere drepturile. Este fără „doar şi poate” că se putea mai mult, că la nivelul conducerii s-au luat unele decizii care au stârnit controverse şi i-au subminat credibilitatea atât în rândurile militarilor în rezervă cât şi în cel al clasei politice, dar evoluţia evenimentelor din ultimul timp arată clar că numai acţiunile organizate pot influenţa deciziile de care depinde soarta noastră şi a familiilor noastre. Pentru a putea conduce mai departe aceste acţiuni, SCMD are nevoie să se adapteze cerinţelor membrilor săi şi condiţiilor sociale şi politice în continuă schimbare, să-şi perfecţioneze managementul şi să-şi dezvolte caracterul democratic, şi acest lucru se poate întâmpla chiar în această toamnă, la Consiliul Naţional al Reprezentanţilor, unde putem demonstra că SCMD suntem NOI !


Col(r). Radu AROMÂNESEI




17 septembrie 2014

Informare


MODIFICAREA LEGII nr. 329/2009

      În şedinţa din data de 17.09.2014, Camera Deputaţilor (cameră decizională în cazul acestui  demers legislativ) a adoptat proiectul de lege nr. Plx – 402/2014, prin care se elimină cap. nr. IV din Legea nr. 329/2009. Reamintim că prin dispoziţiile  acestui capitol din actul normativ sus amintit se interzicea cumulul pensiei cu salariul în sistemul bugetar, pentru pensionarii care aveau pensii mai mari decât salariul mediu brut pe economie.
        Prin urmare, prin eliminarea dispoziţiilor respective, după  promulgarea de către preşedinte şi publicarea în Monitorul Oficial a proiectului de lege adoptat , pensionarii vor putea cumula pensia cu un salariu obţinut în sistemul bugetar fără  condiţii restrictive.
        Nu putem încheia nota de informare fără a sublinia contribuţia pe care a avut-o SCMD în atingerea  acestui obiectiv, urmărit cu interes de o mare parte dintre membrii de sindicat.  
         În acest sens mulţumim tuturor celor care au acţionat, după puterile lor, la obţinerea acestui succes !

 COORDONATORUL  DEPARTAMENTULUI JURIDIC
Col (r) Monica CALOIAN

16 septembrie 2014

COMUNICAT

În atenţia membrilor şi simpatizanţilor SCMDLegile promise ori manifestaţii stradale?


Din discuţiile purtate de preşedintele SCMD, la sfârşitul săptămânii trecute, alături de preşedintele Sindicatului UNIPOL, cu reprezentanţi ai Guvernului şi Senatului, au rezultat următoarele:
  • În perioada 15 sept - 7 oct. a.c. vor fi supuse votului Camerei Deputaţilor (cameră decizională) o serie de legi reparatorii;
  • Ordinea dezbaterii este următoarea:
  • 1. Proiectul Legii reparatorii pentru grefieri, diplomaţi, foşti parlamentari, etc;
  • 2. Proiectul Legii cumulului pensii-salarii;
  • 3. Proiectul Legii de repunere în plată a indemnizaţiilor revoluţionarilor;
  • 4. Proiectul Legii pensiilor militare de stat;
Precizăm  în toate solicitările, SCMD a susţinut racordarea prin lege a rezerviştilor români la condiţia rezerviştilor din statele membre NATO, întrucât NATO este un tratat exclusiv militar, ale cărui condiţii trebuie respectate. Documentaţia, din puct de vedere juridic, asupra a tot ceea ce ni s-a întâmplat şi privind justeţea revendicărilor noastre pe calea revenirii la normalitate, au fost înmânate Primului ministru şi miniştrilor de resort, inclusiv noului ministru al bugetului şi Avocatului Poporului.
Întrucât avem o experienţă bogată acumulată în peste doi ani şi jumătate de promisiuni neonorate, am dat însă şi curs deciziei Comitetului Director al SCMD de pichetare a sediului central al PSD şi a sediilor PSD din ţară, începând cu data de 1 octombrie a.c.
În urma negocierilor cu Primăria Capitalei s-a stabilit ca pichetarea sediului PSD din Şoseaua Kiseleff, nr. 10 se va face în perioada 1-17 octombrie (exceptând zilele de 11-12 octombrie) cu drept de prelungire, zilnic între orele 14-17. 
Întrucât memoria politicienilor este extrem de scurtă, pe durata campaniei electorale vom face aşadar campanie şi noi, pentru legile promise încă din octombrie 2011, de principalul candidat, care s-a angajat, prin semnătură, la 14 iulie 2012. Aceasta, desigur, dacă nu se vor ţine nici de acest ultim angajament asumat în ceasul al 14-lea.
Solicit aşadar membrilor SCMD ca, în numele unităţii de interese a tuturor categoriilor de militari şi poliţişti, activi şi în rezervă, să lase deoparte cu ocazia acestei ultime, sperăm, bătălii, orice manifestare a ego-ului propriu sau stimulată de interese colaterale şi ambiţii personale, pentru a putea obţine împreună victoria aşteptată după 5 ani de luptă sindicală pentru revenirea la normalitate a categoriei noastre socioprofesionale, umilită, mai odios poate decât celelalte componente ale naţiunii, de către regimul Băsescu.

Honor et Patria! Vae victis!

PREŞEDINTELE SCMD, 

Col. (r) dr. Mircea DOGARU

05 septembrie 2014

Informare

Solicitare adresată deputaţilor de Timişoara
( Domnii Sorin GRINDEANU, Horia CRISTIAN, Niculae MIRCOVICI, Ion RĂDUCANU)


STIMATE DOMNULE DEPUTAT ,

            În prima zi a noii sesiuni parlamentare (01.09.014), Senatul României a adoptat proiectul Legii nr. 451 din 25.08.2014, privind scutirea de la plata unor debite provenite din pensii. Din conţinutul proiectului rezultă că toţi pensionarii care au beneficiat fără temei legal de sume de bani rezultate în urma unor erori comise de funcţionarii caselor de pensii, nu vor fi obligaţi să restituie aceste sume, iar cei care au apucat să le restituie le vor primi înapoi.
            În condiţiile în care, în trecutul nu prea îndepărtat, un număr important de militari în rezervă au avut drepturile legale de pensie reduse în mod abuziv, vă solicităm respectuos ca pe timpul dezbaterilor Proiectului de lege nr. L 451/25.08.2014 în Camera Deputaţilor să introduceţi la art. nr. 1, după alin. nr. (2) următorul amendament:
„ Sumele reţinute pensionarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională în timpul procesului de revizuire a pensiilor în baza OUG nr. 1 din 2011, aprobată prin Legea nr. 165/2011, se restituie în condiţiile alin. nr. (2).”
            Considerăm că în felul acesta se evită o discriminare între diferitele categorii de pensionari şi se repară o nedreptate,  onorându-se deviza prin care a fost răsturnată de la Putere fosta conducere a ţării: DREPTATE PÂNĂ LA CAPĂT !

                 05.09.2014                                                   Cu deosebit respect şi încredere,
                                                                               Preşedintele Filialei 1 Timişoara a SCMD
                                                                               Col(r)

                                                                                          Radu AROMÂNESEI

02 septembrie 2014

PROIECTUL TIMIŞOARA

FAŢĂ ÎN FAŢĂ

            În mediul public militar există în momentul de faţă două variante de modificare a Statutului SCMD : PROIECTUL DEPARTAMENTULUI JURIDIC/BOC şi PROIECTUL TIMIŞOARA.
            În mod firesc, cele două proiecte au multe puncte comune sau asemănătoare, dar şi puncte de vedere diferite. Referitor la câteva dintre acestea din urmă, noi încercăm să vi le prezentăm „în oglindă”, însoţite de observaţiile prin care ne justificăm opţiunea, în speranţa că în urma conlucrării dintre toţi factorii responsabili şi interesaţi va rezulta un statut care va contribui în mod decisiv la „întoarcerea feţei” SCMD către problemele militarilor în rezervă şi în retragere.

Preşedintele Filialei 1 Timişoara a SCMD
Vicepreşedinte coordonator pentru Zona de Vest

Col(r) Radu AROMÂNESEI




PROIECTUL DEPARTAMENTULUI JURIDIC/ BOC
Varianta 1
PROIECTUL TIMIŞOARA
Varianta 1
OBS.
Art. 4. Principiile fundamentale ale organizării şi funcţionării Sindicatului sunt: respectul fațţă de lege, unitatea de acțiune, loialitatea și disciplina sindicală, democrația, solidaritatea oștăşească, onoarea și demnitatea militară, exprimarea liberă și respectul opiniilor.

Art. 4. Principiile fundamentale ale organizării şi funcţionării SCMD sunt: respectul legii, solidaritatea şi unitatea de acţiune, democraţia, exprimarea liberă şi neîngrădită şi respectul opiniilor.

SCMD funcţionează conform legislaţiei civile, iar faptul că este deschis şi membrilor de familie face inoportună referirea la aspecte concrete ale vieţii militare.
Art. 6. Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate are următoarele scopuri principale:


Art. 5. Scopul SCMD îl constituie reprezentarea şi apărarea drepturilor şi intereselor membrilor săi prevăzute de legislaţia internă şi internaţională, în pactele şi tratatele la care România este parte, în raport cu Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciului Român de Informaţii, în faţa instanţelor judecătoreşti la toate nivelele, precum şi în raport cu celelalte autorităţi şi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale, cu organizaţii similare din ţară şi din străinătate.
Art. 6. Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate are următoarele obiective principale:
.
.
.

În Art.6/BOC se confundă scopul SCMD cu obiectivele.
Art. 7. Pentru înfăptuirea scopurilor sale, Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate va
acționa prin următoarele mijloace specifice luptei sindicale:
c) manifestul, petiția, protestul, întrunirea, demonstrația;

Art. 7. Pentru înfăptuirea obiectivelor sale, SCMD va acţiona prin următoarele mijloace specifice luptei sindicale:
 (3). Petiţia, protestul, demonstraţia;

„manifestul” este o  petiţie, „întrunirea” este o demonstraţie.
Art. 8. (4) membrul SCMD este de drept autorizat a se poate retrage oricând din sindicat, cu condiția de a comunica hotârârea sa Comitetului Director, în scris, cu cel puțin 6 3 luni înainte pentru filiare și 30 cu 6 luni înainte de data solicitată de zile pentru membrii CD;

Art. 11. (4). Fiecare membru de sindicat are dreptul să se retragă din activitatea sindicală oricând şi necondiţionat; cererea de demisie se depune la Biroul Operativ al filialei judeţene iar efectele demisiei operează imediat.

Adeziunea la sindicat este benevolă, renunţarea la calitatea de membru nu trebuie condiţionată.
Art. 8. (7) fiecare membru care nu achită cotizația anuală către sindicat se consideră autoexclus din
sindicat, situația definitivându-se prin hotărârea Consiliului Național al Reprezentanților.El rămâne în baza de date şi se poate reactiva numai prin plata cotizaţiei restante;

Art. 11. (5). Membrul de sindicat are dreptul să se autosuspende din SCMD pentru o perioadă de cel mult 2 ani, fără a pierde calitatea de membru al organizaţiei. După trecerea acestei perioade  va face cerere de prelungirea autosuspendării sau de  încetare a suspendării, în caz contrar fiind considerat în mod automat demisionat din sindicat.

Sunt situaţii când din motive obiective membrul SCMD nu mai poate activa în cadrul sindicatului pentru o anumită perioadă de timp, iar plata retroactivă a cotizaţiei este o povară financiară grea.

Art. 15. (1). Cuantumul cotizaţiei se stabileşte în sumă fixă anuală de către Comitetul Director..
                (2). Cota din cuantumul cotizaţiei care revine organului central se stabileşte de către Consiliul Naţional al Reprezentanţilor în şedinţa ordinară, o dată la 4 ani şi nu poate depăşi 40% din volumul cotizaţiei încasate  .
                (3). Cotizaţia se depune de către membrii filialei în contul SCMD, iar operaţiunea se justifică prin depunerea copiei ordinului de plată la trezorierul filialei.
                (4). În anumite condiţii, cotizaţia poate fi depusă în numerar la trezorierul filialei, urmând ca acesta să o vireze în contul SCMD cu specificarea numelui cotizantului.

Am prevăzut ca nivelul cotizaţiei să fie stabilit anual de către Comitetul Director, funcţie de evoluţia anumitor parametri socio-economici, iar în unele situaţii (ex. lipsa unei agenţii bancare în localitate, etc) achitarea cotizaţiei să poată fi efectuată cu plata în numerar la trezorierul filialei (judeţene, locale).
Art. 21. Suspendarea/Revocarea din funcţie a  membrilor Comitetul Director intervine în următoarele condiţii:
g) sunt promovaţi într-o funcţie de conducere administrativă, magistrat, parlamentar sau în
conducerea centrală a unui partid politic;


Art. 13. Membrii SCMD au următoarele îndatoriri (obligaţii):
f) activitatea politică desfăşurată de către orice membru de sindicat nu trebuie să aducă prejudicii SCMD, iar această activitate să nu se ducă în interiorul organizaţiei sindicale. Membrii de sindicat care au apartenenţă politică vor trebui să promoveze interesele militarilor în rezervă/retragere în cadrul formaţiunilor politice în care activează.

Orice membru de sindicat are dreptul de a participa la viaţa social-politică, în fucţie de simpatiile şi convingerile sale, dar în condiţiile prevăzute de statutul SCMD.  Apolitismul manifest  este o formă ascunsă, necinstită şi periculoasă de influenţare politică.
Art. 9. (2) Membrii fondatori sunt acele persoane care au format grupul de inițiativă pentru înființarea Sindicatului CMD și care au constituit un patrimoniu afectat dedicat în mod permanent și irevocabil realizării scopului şi obiectivelor Sindicatului CMD. Membrii (fondatori și cei acceptați) au următoarele drepturi:
a) să propună programe și acțiuni care să realizeze scopurile sindicatului;
b) să participe la programele și acțiunile organizate de sindicat;
c) să facă parte din Comitetul Directororganele de conducere ale sindicatului;
d) să reprezinte sindicatul cu acordul Comitetului Director la reuniuni interne și internaționale, pe teme legate de sfera de activitate a sindicatului;
e) să contribuie la publicațiile sindicatului și să propună spre publicare diferite lucrări;
f) să fie remunerați pentru activitățile permanente pe care le desfășoară în coordonarea programelor și a unităților componente ale sindicatului;
g) să deconteze cheltuielile legate de reprezentarea sindicatului;
h) să desfășoare activități independente cu caracter didactic, științific, publicistic, de consultanță;
(3) Membrii fondatori, care fac parte de drept din CNR, au în plus următoarele drepturi:
a) să atace în justiție deciziile contrare legii, Actului Constitutiv sau Statutului Sindicatului, adoptate de către Comitetul Director CNR;
b) să aleagă cei 7 membri fondatori Comitetului Director, care vor fi validaţi de CNR şi să valideze membrii interimari ai CD, propuşi de filiale în perioada dintre şedinţele CNR;
c) să li se confere în semn de recunoștință, diplome, medalii, pachete aniversare, invitații la orice acțiuni de amploare a sindicatului, la fiecare Congres Național și onoruri pentru
inițiativa înființării Sindicatului CMD, cât și pentru activitatea desfășurată în cadrul acesteia;

Art. 9.(1). Membri fondatori sunt acele persoane care au format grupul de iniţiativă pentru înfiinţarea SCMD.
                (2). Membrii fondatori sunt de drept membri de onoare ai SCMD.
Art. 12. Membrii SCMD au următoarele drepturi:
a) să aleagă şi să fie ales în organele de conducere;
b)să participe la adoptarea şi aplicarea hotărârilor;
c)să formuleze propuneri pentru ordinea de zi a Adunărilor Generale ale Filialei sau pentru şedinţele Comitetului Director;
d)să emită, fără restricţii, opinii personale în cadrul sindicatului;
e)să fie informaţi cu privire la activitatea organelor de conducere ale sindicatului;
f)să constituie filiale judeţene şi subfiliale pentru apărarea intereselor pe plan local;
g)să beneficieze de consultanţă în problemele muncii sondicale, în problemele economice, juridice, sociale etc.;
h)să participe la elaborarea şi dezbaterea unor proiecte de acte normative de interes general sau pe domeniul de activitate;
i)să formuleze contestaţii referitoare la sancţiunile disciplinare primite, pe care să le adreseze organelor de competente;
j)să propună programe şi acţiuni prin care să se realizeze scopurile sindicatului;
k)să reprezinte sindicatul, cu acordul filialei sau a Comitetului Director , la reuniuni interne sau internaţionale pe teme legate de sfera de activitate a sindicatului;
l)să contribuie la publicaţiile sindicatului şi să propună spre publicare diferite lucrări;
m)să fie remuneraţi pentru activităţile permanente pe care le desfăşoară în coordonarea programelor şi unităţilor componente ale sindicatului;
n)să desfăşoare activităţi independente cu caracter didactic, ştiinţific, publicistic, de consultanţă.

Existenţa unui grup elitist, cu drepturi speciale , în plus faţă de ceilalţi membri, reprezintă o încălcare gravă a principiilor democratice pe baza cărora ar trebui să funcţioneze SCMD.
Art. 8. (8) orice membru care nu respectă statutul sindicatului este în primul rând atenționat în scris
de către Comitetul Director; în caz de repetare recidivă i se va suspenda dreptul de vot timp de 6 luni; iar în final dacă actele de nerespectare a statutului continuă, va fi exclus, la cererea Comitetului Director, printr-o hotărâre a Consiliului Național al Reprezentanților;
Art. 14. Pentru neîndeplinirea obligațiilor statutare de către membri se prevăd următoarele
sancțiuni:
a) atenționarea verbală orală și sau scrisă;
b) suspendarea dreptului de vot pe o perioadă de până la 6 luni;
 c) suspendarea;
d) excluderea.

Cazurile de excludere se pot sesiza în scris Comitetului Director de către oricare dintre membrii sindicatului.
Organul abilitat a decide sancțiunile cu atenționarea verbală sau scrisă și suspendarea este Comitetului Director.
Excluderea se hotărâște, la propunerea CD, de către Consiliul Național al Reprezentanților cu 2/3 din numărul de voturi valabil exprimate.
Înainte de adoptarea hotărârii de sancționare, membrul de sindicat în cauză va fi ascultat în apărare.
Împotriva hotărârii de excludere membrul SCMD poate face plângere pe calea apelului în termen de 15 zile, la prin Comitetul Director sau, în ultimă instanță, la Consiliul Național al Reprezentanților.
Până la adoptarea hotărârii definitive de către CNR, ca urmare a examinării apelului de către organele abilitate să examineze apelul, drepturile și îndatoririle membrului sunt suspendate.
În lipsa apelului, membrul se consideră exclus fără confirmarea altor organe.

Art. 58. (1). Membrilor sindicatului care au săvârşit abateri de la prevederile statutare , ori prin activitatea sau comportamentul lor aduc prejudicii imaginii sindicatului, funcţie de gravitatea faptelor, li se pot aplica următoarele sancţiuni:
a). atenţionarea scrisă sau verbală;
b). avertisment;
 c).suspendarea din funcţia de preşedinte al SCMD, de prim-vicepreşedinte , secretar –general , preşedinte de filială, vicepreşedinte sau secretar al Biroului Operativ al filialei;
d). revocarea din funcţia de conducere pe care o deţin;
e). excluderea din sindicat.
(2). Sancţiunile prevăzute la literele a). b). şi e). se aplică în cadrul filialei judeţene de către Biroul Operativ oricăror membri ai filialei. Membrilor Biroului Operativ, sancţiunile de la literele c) şi d) vor fi aplicate de către Adunarea Generală ordinară sau extraordinară a Filialei, convocată de Biroul Operativ propriu la propunerea preşedintelui filialei sau a reorezentantului Biroului Operativ Central
(3). Sancţiunile se aplică de către Biroul Operativ  cu o majoritate de 2/3 din numărul membrilor săi..
(4). Sancţiunea excluderii va fi validată de Adunarea Generală a Filialei cu o majoritate de 2/3 din cvorumul de şedinţă.
(5). Cazurile de abateri şi măsurile de sancţionare luate vor fi comunicate Biroului Operativ Central în termen de 10 zile de la aplicare.
(6). În toate cazurile de abateri disciplinare, constatarea se face prin autosesizarea Biroului Operativ sau sesizarea oricărei alte persoane.
(7). Hotărârea de sancţionare poate fi contestată la Comisia Naţională de Etică în termen de 30 de zile de la comunicarea sancţiunii.
Art. 59. (1). Sancţiunile prevăzute la Art. 58.(1). literele a).-e). se aplică în mod corespunzător şi membrilor Biroului Operativ Central şi ai Comitetului Director.
(2). Sancţiunile prevăzute la literele a) şi b). se aplică membrilor Biroului Operativ Central şi ai Comitetului Director de către Comitetul Director la propunerea Preşedintelui sindicatului. Sancţiunile se hotărăsc cu votul majorităţii calificate de 2/3 din numărul membrilor organului competent.
(3). a) Suspendarea din funcţiile prevăzute la litera c), Art. 58(1) se propune ca urmare a încălcării prevederilor statutare, încălcări care au drept consecinţă aducerea unor prejudicii grave imaginii SCMD şi activităţii sindicale.
b). Suspendarea este măsura premergătoare propunerii de revocare din funcţie sau excluderii. Decizia de suspendare este luată de Comitetul Director sau de către Biroul Operativ al filialei, şi va fi urmată în termen de 30 zile de procedurile de excludere.
c). Procedura de suspendare poate fi finalizată prin una din următoarele soluţii:
               - revocarea din funcţie;
             - excluderea din sindicat;
             - reconfirmarea în funcţia deţinută.
 (4). Revocarea şi excluderea membrilor BOC şi ai CD este de competenţa CNR convocat în şedinţă ordinară sau extraordinară, la propunerea preşedintelui SCMD,  în cvorum de 3/4 din membri şi cu voturile a 2/3 din cei prezenţi.
Art. 60.(1). Hotărârea de sancţionare a membrilor BOC şi ai CD se va lua pe baza raportului de constatare al Comisiei Naţionale de Etică a SCMD sau ca urmare a deciziei adoptate în urma procedurii de Consultare Generală a Filialelor.
(2). Soluţiile propuse de CNE pot fi contestate la Comitetul Director în termen de 30 zile, sau la CNR întrunit în următoarea şedinţă în cvorum de 3/4 din membri şi cu voturile a 2/3 din cei prezenţi
Am propus modul de aplicare al sancţiunilor pentru toate categoriile de membri SCMD, inclusiv pentru cei din funcţiile de conducere.
Considerăm că în cazurile de sancţionare a membrilor SCMD trebuie acordate mai multe competenţe organelor de conducere teritoriale.
Art. 31. Mijloacele băneşti ale sindicatului provin din:
a) cotizaţia sindicală încasată de la membrii de sindicat;

Art. 14. Cotizaţia reprezintă contribuţia financiară obligatorie a fiecărui membru de sindicat la veniturile SCMD, şi se achită trimestrial, semestrial sau anual , cu anticipaţie.
Art. 15. (1). Cuantumul cotizaţiei se stabileşte în sumă fixă anuală de către Comitetul Director..
                (2). Cota din cuantumul cotizaţiei care revine organului central se stabileşte de către Consiliul Naţional al Reprezentanţilor în şedinţa ordinară, o dată la 4 ani şi nu poate depăşi 40% din volumul cotizaţiei încasate  .
                (3). Cotizaţia se depune de către membrii filialei în contul SCMD, iar operaţiunea se justifică prin depunerea copiei ordinului de plată la trezorierul filialei.
     (4). În anumite condiţii, cotizaţia poate fi depusă în numerar la trezorierul filialei, urmând ca acesta să o vireze în contul SCMD cu specificarea numelui cotizantului.

Am detaliat modul de plată al cotizaţiei şi am stabilit o cotă MAXIMĂ ce poate fi repartizată organelor centrale ale SCMD
Art. 32. Fondurile sindicatului vor fi folosite în principal pentru finanţarea activităţilor organizatorice, sociale, culturale, artistice şi sportive, acordarea unor ajutoare, salarizarea angajaţilor şi a membrilor Comitetului Director, acordarea de indemnizaţii de colaborare şi o cotă parte pentru afiliere la organizaţii interne şi externe.

Art. 20. (1). CNR este organul suprem de conducere al SCMD şi are următoarele atribuţii:
p). hotărăşte ce categorii de personal de specialitate poate fi remunerat , nivelul maxim al indemnizaţiilor precum şi validarea altor cheltuieli ocazionate de exercitarea activităţii sindicatului;


Propunem ca CNR să deţină controlul asupra stabilirii personalului ce va fi remunerat şi a sumelor maxime ce pot fi alocate pentru acesta, precum şi a altor cheltuieli importante ale SCMD
Art. 15. Organele de conducere ale sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate sunt:
– Consiliul Național al Reprezentanților;
– Comitetul Director;
– Biroul Operativ Central;
- Preşedintele SCMD.

Art. 18. Organele centrale de conducere sunt:
A.Consiliul Naţional al Reprezentanţilor (CNR);
B. Comitetul Director (CD);
C. Biroul Operativ Central (BOC);
D. Organele de coordonare zonală (vicepreşedinţii coordonatori);
E. Organele de control centrale (Comisia Naţională de Etică, Comisia de Cenzori).
Art. 19. Organele teritoriale de conducere sunt:
A.     Adunarea Generală a Filialei (AGF) judeţene/de sector, locale şi a subfilialei (AGS);
B.     Biroul Operativ al Filialei (BOF) judeţene/de sector şi locale;
C.     Biroul Operativ al Subfilialei (BOS)

- Apreciem că preşedintele SCMD este un membru al sindicatului cu atribuţii speciale, dar care acţionează în cadrul unor organe de conducere împreună şi   sub controlul membrilor acestora, conform principiului democratic al conducerii colective. Preşedintele sindicatului trebuie să fie statutar şi real „primus inter pares” şi nu un conducător care acţionează după cum i se pare lui că este bine.
- Susţinem necesitatea întăririi rolului organelor de conducere locale.
Art. 15. (1) Consiliul Naţional al Reprezentanţilor este organul suprem de conducere al acestuia şi este constituit din membrii fondatori , preşedinţii filialelor teritoriale reprezentanţii judeţelor şi
membrii Comitetului Director.

. Art.18.A Consiliul Naţional al Reprezentanţilor (CNR), constituit din:
A1). membrii Comitetului Director (CD);
A2). membrii de onoare ai sindicatului;
A3). preşedinţii filialelor judeţene/de sector, locale şi ai subfilialelor;
A4). un număr de delegaţi ai filialelor aleşi pe baza normelor şi criteriilor stabilite de Comitetul Director.
Propunem lărgirea bazei de participare la CNR prin includerea unor delegaţi ai filialelor, desemnaţi pe baza criteriilor stabilite de Comitetul Director.
Art. 15. (2) Consiliul Naţional al Reprezentanţilor se convoacă cel puţinn o dată pe an, la cererea
Comitetului Director, în şedinţe ordinare şi, ori de câte ori este necesar, în şedinţe extraordinare.
Consiliul Naţional al Reprezentanţilor Extraordinar poate fi convocat în şedinţă extraordinară
la cererea Comitetului Director sau a unei treimi din numărul membrilor săi.
.
.
.
 (4) Deciziile privind dizolvarea sau modificarea scopului sindicatului se adoptă cu o majoritate calificată de 2/3 din numărul total al membrilor Consiliului Naţional al Reprezentanțţlor.

Art.20.(2) Consiliul Naţional al Reprezentanţilor se convoacă o dată la 4 ani în şedinţă ordinară, prin decizia Comitetului Director şi în şedinţă extraordinară.
(3).Solicitarea de convocare a şedinţei extraordinare a CNR poate fi făcută de :
a). preşedintele SCMD;
b). cel puţin jumătate plus unul din membrii Comitetului Director;
c). cel puţin jumătate plus unul din numărul filialelor judeţene, ca urmare a Consultării Generale a Filialelor.
(4).Şedinţa extraordinară a CNR se convoacă în următoarele situaţii:
a). alegerea sau revocarea preşedintelui SCMD, a prim-vicepreşedintelui sau a secretarului general;
b). revocarea sau completarea Comitetului Director, a Comisiei Naţionale de Etică sau a Comisiei de Cenzori ;
c). dizolvarea sau reorganizarea SCMD;
d). în orice alte situaţii deosebite referitoare la activitatea şi acţiunile sindicatului.
.
.
.
(6). Hotărârile privind alegerea sau revocarea preşedintelui SCMD, a prim-vicepreşedintelui a secretarului general, precum şi cele referitoare la dizolvarea, reorganizarea sau modificarea statutului sindicatului se adoptă cu un cvorum de 3/4 din numărul total al membrilor CNR şi cu o majoritate calificată de 2/3 din cvorum.
-Propunem periodicitatea CNR la 4 ani atât din motive de economie dar şi datorită faptului că stabilirea unei strategii presupune un orizont mai mare de un an, în caz contrar fiind vorba de măsuri tactice care pot şi trebuie adoptate de Comitetul Director.
-Propunem de a se da posibilitatea filialelor, prin mecanismul de Consultare Generală, să solicite convocarea excepţională a CNR
Art. 15. ... Consiliul Naţional al Reprezentanţilor are următoarele atribuţii:
.
.
.
 g)aprobă nivelul cotizaţiilor membrilor SCMD şi plata cotizaţiei pentru organizaţia internaţională la care este afiliat sindicatul;

Art. 20.(1). CNR este organul suprem de conducere al SCMD şi are următoarele atribuţii:
.
o). stabileşte cota din cuantumul cotizaţiei anuale ce revine organelor centrale, fără a depăşi limita de 40 procente, hotărăşte asupra altor prestaţii ale membrilor de sindicat;

Propunem stabilirea cotei pentru organele centrale la maximum 35% din fondul de cotizaţii al filialelor, în condiţiile reducerii cheltuielilor cu CNR anual , a proceselor în instanţă şi a cheltuirrii cu mai multă atenţie a banilor. În felul acesta filialele vor avea mai multe resurse pentru acţiunile proprii.
Art. 16. (1) Conducerea sindicatului este asigurată de un Comitet Director format din
preşedinte, secretar general, vicepreşedinţi, aleşi în condiţiile prevăzute de Actul Constitutiv
şi Statut, şi câte un reprezentant pentru fiecare euroregiune distinctă, aleşi de Consiliul
Naţional al Reprezentanțţlor pentru un mandat de 5 4 ani.

Art. 18. B. Comitetul Director (CD) , format dintr-un număr de 27-29 membri, în care sunt incluşi:
B1). preşedintele sindicatului, care este şi preşedintele Comitetului Director;
B2). prim-vicepreşedintele sindicatului;
B3). secretarul general;
B4). 7-9 vicepreşedinţi;
B5). câte un vicepreşedinte  coordonator de zonă pentru fiecare euroregiune;
B6). 8 membri, câte unul ales din cadrul fiecărei zone, pe lângă vicepreşedintele coordonator de zonă.
Propunem ca din Comitetul Director să facă parte şi alţi reprezentanţi ai euroregiunilor, în afară de vicepreşedinţii coordonatori, pentru a se cunoaşte mai bine la Centru situaţia reală din filiale şi pentru a face mai eficientă activitatea vicepreşedinţilor, care, în situaţia în care nu pot participa la şedinţa Comitetului Director, pot fi reprezentaţi de un membru de sindicat din zona  de responsabilitate.
Art. 17. Atribuţiile Comitetului Director:
.
.
.

(5) exercită orice alte atribuţii şi îndeplineşte însărcinările stabilite de către Consiliul Naţional al Reprezentanţilor;
(6) soluţionează contestaţiile depuse de membrii care au fost excluşi din sindicat.
Art. 18. (1) Comitetul Director se întruneşte cel puţin o dată pe lună de regulă lunar sau ori de câte ori este necesar, la data stabilită de Biroul Operativ Central. Convocarea se face în scris sau telefonic cu cel puţin 5 zile înainte de data întrunirii.

Art. 21.  Comitetul Director (CD)
(1). Comitetul Director este organul de conducere în perioada dintre şedinţele Consiliului Naţional al Reprezentanţilor.
(2). Membrii Comitetului Director sunt aleşi pe o perioadă de 4 ani. Nu pot fi membri ai CD persoanele ce deţin demnităţi publice şi cele cu antecedente penale sau care nu se bucură de o bună reputaţie morală.
(3). În prima şedinţă după alegerea membrilor de către CNR, Comitetul Director îşi alege vicepreşedinţii şi Biroul Operativ Central.
(4). Preşedintele sindicatului este şi preşedintele Comitetului Director.
(5). Comitetul Director se convoacă trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la o dată stabilită de Biroul Operativ Central. Convocarea precum şi comunicarea ordinii de zi a şedinţei se face prin sistemul de legături al sindicatului, cu cel puţin 10 zile înainte de data întrunirii.
.
.
.
 (7). Comitetul Director are următoarele atribuţii:
c). stabileşte şi organizează departamentele din structura SCMD;
e). stabileşte anual cuantumul cotizaţiei şi nivelul recompenselor ce pot fi acordate membrilor de sindicat;
g). aprobă Regulamentul de Organizare şi Funcţionare (ROF) a sindicatului;
h). analizează şi hotărăşte asupra contestaţiilor depuse de membrii de sindicat, referitoare la soluţiile adoptate de Comisia Naţională de Etică;
i). avizează înfiinţarea şi dizolvarea filialelor/subfilialelor sindicatului;
j). hotărăşte asupra propunerilor Biroului Operativ Central de revocare a unor membri din birourile operative din teritoriu
k). decide cu majoritatea voturilor membrilor săi declanşarea Consultării Generale a Filialelor de către Biroul Operativ Central.

Propunem o activitate trimestrială a plenului Comitetutlui Director, conducerea curentă fiind asigurată de Biroul Operativ Central.
Propunem ca elaborarea, adoptarea şi actualizarea ROF să fie o atribuţie a CD, aceasta asigurând o concordanţă mai promptă cu situaţiile noi ce pot apărea în activitatea SCMD.
Art. 16. (2) Biroul Operativ Central este format din preşedintele, vicepreşedintele cu relaţiile publice şi secretarul general al Sindicatului SCMD.

Art.18.C Biroul Operativ Central (BOC), format din 9-11 membri, din care fac parte:
C1). preşedintele sindicatului, care este şi preşedintele Biroului Operativ Central;
C2). prim-vicepreşedintele sindicatului;
C3). secretarul general;
C4). responsabilul Departamentului Juridic;
C5). responsabilul Departamentului economico-financiar;
C6). responsabilul Departamentului organizare şi acţiuni sindicale;
C7). vicepreşedintele coordonator pentru zona Bucureşti-Ilfov;
C8). 2-4 preşedinţi de filiale de sector din Bucureşti.
Propunem ca din BOC să facă parte reprezentanţii filialelor din Bucureşti, inclusiv vicepreşedintele coordonator al acestora, pentru a asigura legătura reală şi continuă a acestui important organ de conducere cu structurile din teritoriu.
Membrii de sindicat din Bucureşti au posibilitatea practică de a participa şi de a-şi aduce contribuţia la toate şedinţele BOC.
Art. 16. (2) Biroul Operativ Central organizează şi supervizează activitatea sindicatului pentru realizarea în bune condiţii a hotărârilor Consiliului Naţional al Reprezentanţilor şi ale Comitetului Director.

Art. 22.(4). Biroul Operativ Central are următoarele atribuţii:
a). organizează şi coordonează activitatea curentă a sindicatului;
b). coordonează activitatea birourilor operative teritoriale;
c). propune Comitetului Director revocarea de membri ai birourilor operative din teritoriu, în cazul manifestării unor disfuncţionalităţi majore;
d). urmăreşte executarea bugetului şi verifică oportunitatea cheltuielilor angajate;
e). coordonează activitatea secretariatului general.
f). organizează , ca urmare a deciziei Comitetului Director, Consultarea Generală a Filialelor.

-Deoarece este organul de conducere care gestionează activitatea curentă a SCMD, propunem o identificare mai precisă a atribuţiilor sale.
-De asemenea, BOC are rol de conducere şi execuţie, ca urmare a hotărârii Comitetului Director, pentru  declanşarea Consultării Generale a Filialelor.

Art. 23. Comisia Naţională de Etică
(1). CNE este organul de jurisdicţie internă a SCMD, care se întruneşte  în şedinţă de lucru trimestrial şi la nevoie;
(2) Este aleasă de Consiliul Naţional al Reprezentanţilor pentru un mandat de 4 ani şi este alcătuită din 9 membri, câte unul pentru fiecare euroregiune de dezvoltare, propus de filialele din zona respectivă, şi de un membru propus de preşedintele SCMD;
(3). Organele de conducere ale Comisiei Naţionale de Etică sunt:
- 1 preşedinte,
-1 vicepreşedinte ,
- 1 secretar.
 Aceştia sunt aleşi în prima şedinţă ordinară a comisiei, după desemnarea membrilor săi, iar preşedintele CNE trebuie să aibă pregătire juridică;
(4). Activitatea CNE se desfăşoară în baza Regulamentului de Organizare şi Funcţionare propriu, aprobat de Comitetul Director;
(5). Comisia Naţională de Etică are următoarele atribuţii:
a). urmăreşte respectarea şi aplicarea corectă a statutului SCMD şi a ROF de către toate structurile organizatorice şi toţi membrii sindicatului;
b). sesisează organele de conducere ale SCMD cu privire la hotărârile nestatutare ale structurilor organizatorice ale sindicatului;
c). cercetează, analizează şi constată, la sesizare sau din oficiu, cazurile de încălcare a legilor sau a statutului de către membrii organelor de conducere ale structurilor organizatorice ale sindicatului sau ale membrilor săi şi informează oportun Biroul Operativ Central şi Comitetul Director, propunând măsuri statutare;
d). soluţionează contestaţiile împotriva măsurilor de sancţionare aplicate de Birourile Operative, Adunările Generale ale Filialelor, Biroul Operativ Central sau Comitetul Director;
e). hotărârile CNE pot fi contestate la Comitetul Director sau la Consiliul Naţional al Reprezentanţilor, după caz;
f). concluziile, analizele, constatările  şi rezultatul verificărilor efectuate vor fi prezentate anual sub formă de informări adresate Comitetului Director şi rapoarte prezentate în şedinţele Consiliului Naţional al Reprezentanţilor

Organ central de conducere nou propus.

Art. 25. Organele de coordonare zonală
(1). Pentru o mai bună şi eficientă coordonare a activităţii sindicale în teritoriu, Consiliul Naţional al Reprezentanţilor alege câte un vicepreşedinte coordonator pentru fiecare euroregiune.
(2). Vicepreşedinţii zonali fac parte de drept din Comitetul Director şi participă la şedinţele CNR.
(3). Vicepreşedinţii zonali coordonează activitatea sindicatului din zona lor de responsabilitate.
(4). Vicepreşedinţii zonali asigură comunicarea între Comitetul Director , Biroul Operativ Central şi filiale.


Art. 25. Preşedintele:
(1) Preşedintele reprezintă sindicatul în virtutea mandatului încredinţat de Consiliul Naţional
al Reprezentanţilor şi veghează la buna funcţionare a activităţii organelor şi structurilor de conducere ale sindicatului; ,Biroului Operativ Central, ale Consiliului Naţional al Reprezentanţilor. În lipsa lui, aceste şedinţe sunt prezidate de înlocuitorul de
drept;
.
.
.
 (4) Alte atribuţii se stabilesc prin R.O.F.
Art. 26. Preşedintele Sindicatului
(1). Este ales de Consiliul Naţional al Reprezentanţilor prin vot secret pentru un mandat de 4 ani. Preşedintele sindicatului este şi preşedintele Comitetului Director şi al Biroului Operativ Central.
.
.
h). poate delega din atribuţiile sale prim-vicepreşedintelui sau secretarului general.
 (3). În caz de vacantare a postului, se organizează alegeri în termen de 45 zile de la data încheierii mandatului anterior.

Am prevăzut modul de acţiune în cazul în care postul devine vacant.
Celelalte atribuţii aproape coincid.

Art. 27. Prim-vicepreşedintele sindicatului
(1). Este ales de Consiliul Naţional al Reprezentanţilor prin vot secret pe o perioadă de 4 ani, face parte din Comitetul Director şi Biroul Operativ Central .Are următoarele atribuţii:
a). asigură buna desfăşurare a activităţii organelor de conducere centrale şi locale a sindicatului;
b). este înlocuitorul legal al preşedintelui;
c). urmăreşte respectarea prevederilor statutului şi ale Regulamentului de Organizare şi Funcţionare de către toate structurile de conducere ale sindicatului;
d). îndeplineşte sarcinile stabilite de Comitetul Director, Biroul Operativ Central şi de preşedintele sindicatlui
(2). În caz de vacantare a postului, Comitetul Director alege un prim-vicepreşedinte interimar dintre vicepreşedinţi.

Funcţie nou propusă
Art. 26. Secretartul general:
(1) Asigură funcţionarea tuturor componentelor structurii organizatorice şi urmăreşte
respectarea statutului şi R.O.F.-ului sindicatului;
.
.
.
 (3) Preia prerogativele preşedintelui în lipsa acestuia şi semnează documentele în numele acestuia;
(4) Prezintă lunar către Informează Comitetul Director un raport scris privind asupra situaţaei
financiarăe a sindicatului;


Art. 28. Secretarul general
(1). Este ales de Consiliul Naţional al Reprezentanţilor prin vot secret pe o perioadă de 4 ani, face parte din Comitetul Director şi Biroul Operativ Central .Are următoarele atribuţii:
b). preia prerogativele preşedintelui în lipsa acestuia şi a prim-vicepreşedintelui;
c). prezintă lunar către Biroul Operativ Central un raport scris privind situaţia financiară a sindicatului;
 (2). În caz de vacantare a postului, Comitetul Director alege un secretar general interimar din cadrul secretariatului, până la organizarea şedinţei extraordinare a Consiliului Naţional
În principiu atribuţiile sunt aceleaşi, cu deosebire că între el şi preşedinte apare prim-vicepreşedintele.
Art. 27. Vicepreşedinţii:
(1) Vicepreşedintele desemnat preia atribuţiile în lipsa preşedintelui sau şi a secretarului
general;
(2) Controlează modul în care membrii de sindicat şi filialele teritoriale respectă şi îndeplinesc
prevederile statutului şi R.O.F.;
(3) Se ocupă de organizarea filialelor teritoriale şi primeşte dosarele de înscriere de noi
membri;
(4) Coordonează activităţile organizatorice ale sindicatelorîn teritoriu;
(5) Coordonează activitatea de resort.

Art. 29. Vicepreşedinţii sindicatului
(1). Sunt aleşi în prima şedinţă a Comitetului Director după desemnarea(alegerea) acestuia de către Consiliul Naţional al Reprezentanţilor şi fac parte din Biroul Operativ Central.
(2). În perioada dintre alegeri, în caz de vacantare a unor  posturi din Comitetul Director, pot fi desemnaţi interimari de către acesta, respectând procedurile statutare . Pe timpul interimatului vor îndeplini prin cumul atribuţiile ambelor posturi.
(3). Numărul de vicepreşedinţi este de 7 sau 9, în funcţie de numărul departamentelor stabilite de Comitetul Director.
(4). Au următoarele atribuţii:
a). coordonează activitatea departamentelor de resort din teritoriu;
b). controlează activitatea departamentului de care răspunde;
c). raportează trimestrial în şedinţele Comitetului Director despre activitatea departamentului său.

Am precizat câteva dintre atribuţii
Art. 28. Filialele Judeţene:
(1) Sindicatul înfiinţează poate înfiinţa filiale, ca organizaţii, judeţene teritoriale;
(2) Filialele judeţene sunt conduse de un Birou Operativ Judeţean, format din preşedinte,
vicepreşedinteţi şi secretar. Preşedintele filialei face parte de drept din Consiliul Naţional al
Reprezentanţilor, putând fi înlocuit prin mandat de către un vicepreşedinte sau secretar general sau vicepreşedinte;
(3) Filialele judeţene nu au statut juridicpersonalitate juridică;

Art. 17. (2). Filialele sunt structuri teritoriale ale SCMD organizate pe principiul administrativ-teritorial astfel:
                a). la nivelul judeţelor, în municipiile reşedinţă de judeţ, şi al sectoarelor  Capitalei, se constituie filiale judeţene/de sector cu un număr de minim 15 membri;
                b). în alte localităţi ale judeţului, în condiţii similare, se constituie filiale locale coordonate de filiala judeţeană;
                c). în localităţile cu un număr de cel puţin 5 membri se pot constitui subfiliale;
                d). Filialele sunt organizaţii sindicale fără personalitate juridică, se înfiinţeată cu avizul Comitetului Director şi se constituie conform prevederilor legale în vigoare.

Organele de conducere, componenţa şi atribuţiile acestora la nivel teritorial sunt stipulate în CAPITOLUL VI Secţiunea a II-a Art.19 şi Secţiunea a  IV-a, ATRIBUŢIILE ORGANELOR DE CONDUCERE TERITORIALE ALE SINDICATULUI

Art. 22. (1) Propunerea de contestare a unuia sau mai multor membri ai Comitetului Director se face de oricare membru al Comitetului Director al sindicatului, iar hotărârea de suspendare (revocare) se va lua cu aprobarea a 2/3 din membrii prezenţi, cu condiţia ca la şedinţă să fie prezenţi jumătate plus unul din membrii consiliului comitetului.
(2) Hotărârea de revocare din funcţie sau excludere este luată de Consiliul Naţional al Reprezentanţilor în şedinţă Ordinară sau Extraordinară în baza propunerilor de suspendare aprobate de Comitetului Director.

CAPITOLUL XI – CONSULTAREA GENERALĂ A FILIALELOR
Art. 61. În vederea adoptării  unor măsuri urgente, de maximă importanţă pentru activitatea sindicală (organizarea de proteste, demonstraţii de stradă, afilierea la alte formaţiuni ale societăţii civile sau de pe eşichierul politic etc.) şi pentru soluţionarea unor probleme statutare care influenţează direct activitatea SCMD, Biroul Operativ Central va da curs deciziei Comitetului Director şi va organiza Consultarea Generală a Filialelor.
Art. 62.(1). Pentru declanşarea Consultării Generale a Filialelor, Biroul Operativ Central va comunica Birourilor Operative ale filialelor (judeţene/de sector şi locale) tema pusă în discuţie, în vederea formulării punctelor de vedere ale acestora.
(2). Punctele de vedere ale Birourilor Operative ale filialelor, adoptate în fiecare caz cu votul majorităţii membrilor BO,  vor fi transmise în scris la Biroul Operativ Central în termen de 7 zile de la comunicarea temei în dezbatere.
Art. 63. În cadrul acestei proceduri, consultarea tuturor Birourilor Operative ale filialelor este obligatorie, iar soluţia propusă de 2/3 din punctele de vedere exprimate devine executorie.

Propunem un mecanism nou, care fără cheltuieli suplimentare, oportun şi în consens cu voinţa membrilor de sindicat din teritoriu, exprimată prin reprezentanţii lor în Birourile Operative, poate lua decizii de maximă importanţă pentru SCMD.
Aspectele referitoare la contestarea şi/sau revocarea din funcţie a membrilor organelor centrale de conducere sunt detaliate în  CAPITOLUL X, Secţiunea a II-a SANCŢIUNI.
CAPITOLUL VII. DIZOLVAREA, LICHIDAREA ŞI LITIGIILE SINDICATULUI
Art. 33. Dizolvarea şi lichidarea se fac în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.
Art. 34.Orice litigii ale sindicatului cu persoane fizice şi juridice române sunt de competenţa
instanţelor judecătoreşti române.

CAPITOLUL IX- REORGANIZAREA ŞI DIZOLVAREA SCMD
Art. 53. Reorganizarea SCMD
În cazul reorganizării, întregul patrimoniu al SCMD va fi transmis noii forme de organizare stabilite prin hotărârea Consiliului Naţional al Reprezentanţilor, şi în condiţiile prevăzute de lege şi statut.
Art. 54. Dizolvarea şi lichidarea SCMD
(1). În situaţia dizolvării SCMD, patrimoniul acestuia existent la data dizolvării va fi împărţit şi lichidat potrivit hotărârii de dizolvare luată de CNR.
(2). În cazul în care CNR nu poate lua o hotărâre cu privire la distribuirea patrimoniului, va fi sesizat Tribunalul municipiului Bucureşti, care va hotărâ în consecinţă.
(3). SCMD se poate reorganiza sau dizolva prin hotărârea Consiliului Naţional al Reprezentanţilor, adoptată prin vot secret cu o majoritate de 2/3 din numărul membrilor prezenţi. Şedinţa CNR de dizolvare sau de reorganizare este statutară în condiţiile prezenţei a 3/4 din numărul membrilor CNR.
(4). Adunarea Generală a Filialei (Subfilialei) poate hotărâ, cu avizul Comitetului Director, dizolvarea sau restructurarea, cu votul deschis a cel puţin 2/3 din numărul participanţilor cu drept de vot.
(5). Destinaţia patrimoniului filialei se va hotărâ de către Adunarea Generală a Filialei sau în instanţa de judecată.

Am detaliat aspectele operaţiunii, inclusiv pentru filiale.

CAPITOLUL VII- PROCEDURA DE ALEGERE A ORGANELOR DE CONDUCERE ALE SCMD
SECŢIUNEA I- LA NIVELUL ORGANELOR CENTRALE ALE SCMD
Art. 42.(1) Preşedintele SCMD, Prim-vicepreşedintele, Secretarul-General şi preşedinţii de filiale se aleg prin vot secret.
                (2). Membrii Comitetului Director, ai Comisiei de Cenzori, ai Comisiei Naţionale de Etică şi ai Birourilor Operative ale filialelor se aleg prin vot deschis, cu majoritatea de de cel puţin jumătate plus unu din voturile valavil exprimate.
Art. 43.(1) În vederea alegerii Comitetului Director, a Comisiei de Cenzori şi a Comisiei Naţionale de Etică, CNR desemnează prin vot , dintre delegaţii participanţi, o Comisie de Propuneri, compusă din 5-7 membri;
               (2). Comisia de Propuneri îşi alege, din rândul membrilor săi un preşedinte;
               (3). Comisia de propuneri primeşte şi analizează toate propunerile de candidaţi depuse din partea Comitetului Director şi din rândul delegaţilor;
             (4). Comisia de Propuneri verifică respectarea condiţiilor pentru fiecare candidat şi prezintă plenului CNR concluziile sale în cadrul unui raport.
Art. 44. Propunerile de candidaţi cu respectarea cerinţelor statutare sunt supuse aprobării plenului CNR, după care sunt trecute pe buletinele de vot, în vederea exercitării votului.
(1)     Este desemnat câştigător pe funcţie acel candidat  care întruneşte cel puţin jumătate plus unul din numărul voturilor valabil exprimate;
(2)     Dacă niciunul dintre candidaţii pe funcţie nu întruneşte cel puţin jumătate plus unul din numărul voturilor valabil exprimate, se organizează al doilea tur de scrutin între primii doi candidaţi clasaţi ca număr de voturi valabil exprimate;
(3)     În turul doi este declarat câştigător candidatul care întruneşte cel puţin jumătate plus unul din voturile valabil exprimate.
            
SECŢIUNEA A II-A – LA NIVELUL ORGANELOR TERITORIALE
Art. 45. La nivelul filialelor, Comisia de Propuneri este alcătuită din 3-5 membri, votaţi de Adunarea Generală a Filialei;
Art. 46. Atribuţiile Comisiei de Propuneri de la nivelul filialei sunt similare cu cele de la nivel central.
Art. 47. (1). În vederea verificării modului de respectare a prevederilor statutului cu privire la organizarea CNR şi a AGF, acestea desemnează prin vot, dintre delegaţii (membrii) participanţi o Comisie de Validare şi Numărare a Voturilor, compusă din 5-7 membri (3-5 membri la AGF).
                (2). Comisia de Validare şi Numărare a Voturilor îşi desmnează un preşedinte dintre membrii săi.
Art. 48. Comisia de Validare şi Numărare a Voturilor verifică mandatele delegaţilor, constată cvorumul statutar de şedinţă, verifică şi centralizează voturile exprimate, constată validitatea alegerii  şi prezintă CNR (AGF) raportul său cu rezultatele finale.

Capitol nou introdus, în condiţiile în care procedura alegerilor va fi una din acitivtăţile cele mai importante desfăşurate în cadrul Consiliului Naţional al Reprezentanţilor şi al Adunării Generale a Filialei.