03 aprilie 2014

Informare

Să fie într-un ceas bun !




30 martie 2014

Opinie

PRAF ÎN OCHI

            Ori de câte ori doreşte să scoată în evidenţă importantele realizări ale celor trei guvernări pe care le-a păstorit, premierul Victor Ponta nu uită să amintească de faptul că a rezolvat problema pensiilor militarilor. Este de la sine înţeles că o asemenea afirmaţie e destinată atât pentru creşterea prestigiului propriu, cât şi a celui mai de încredere colaborator al Domniei Sale, aici fiind vorba de eternul la guvernare Gabriel Oprea, cel care de fapt a fost instrumentul bulversării sistemului militar de pensii pe timpul guvernărilor Boc, şi care, vezi Doamne !, acum doreşte să fie perceput ca salvatorul sau măcar părtaşul la reorganizarea aceluiaş sistem...
            De fapt, care este realitatea ?
            Este ştiut că în perioada anilor 2009-2012, militarii în rezervă sau în retragere au fost ţinta unor numeroase acte legislative al căror unic scop a fost acela de a distruge sistemul pensiilor militare de stat, implementat în legislaţia românească încă de pe vremea lui Cuza, cel care şi-a legat numele de multe din reformele care au dus la modernizarea statului român şi la alinierea legislaţiei şi a instituţiilor la nivelul ţărilor europene dezvoltate. Cei care constituie Armata de Rezervă nu au asistat nepăsători la aceste abuzuri şi au protestat viguros, demn şi organizat, aşa cum cadrul legal democratic le permite, ceea ce i-a determinat pe guvernanţii momentului să găsească subterfugii pentru a evita o explozie socială , fără însă a rezolva complet problema. Această rezolvare era de aşteptat din partea celui care s-a angajat ca, odată ajuns la guvernare, va face „dreptate până la capăt”, dar capătul acesta s-a dovedit atât de îndepărtat că dreptatea nu a mai ajuns până la el!
            Într-adevăr, după multe insistenţe ale organizaţiilor militarilor în rezervă şi în retragere, în vara anului 2013 a fost aprobată de către Parlament o aşa zisă lege reparatorie, promulgată „in extremis” de Preşedinte în urma ameninţărilor cu pichetarea palatului Cotroceni, lege prin care militarii care în mod abuziv au primit pensii diminuate în toată această perioadă urmau ca din octombrie să revină la cuantumurile din decembrie 2010.
            Pare corect şi demn de luat în seamă binele făcut de cel care s-a lăsat înduplecat, după multe stăruinţe, să-şi amintească de problemele rezerviştilor, dar nedreptatea rămâne şi este la fel de dureroasă, din următoarele motive:
-          cuantumurile din decembrie 2010 sunt de fapt cele stabilite în anul 2007, iar până în octombrie 2013 inflaţia şi cursul de schimb al monedei naţionale au determinat modificări substanţiale ale preţurilor şi tarifelor, care în cazul militarilor nu au fost supuse niciunei indexări, aşa cum s-a întâmplat cu celelalte categorii de bugetari, şi nu numai;
-          prin revenirea, prin lege, la cuantumurile pensiilor din decembrie 2010, statul recunoaşte implicit că drepturile băneşti ale militarilor în rezervă şi în retragere au fost diminuate în mod abuziv, dar nu repară această nedreptate şi nu prevede ca sumele în cauză să fie returnate celor păgubiţi;
-          noile, de fapt vechile cuantumuri ale pensiilor militarilor nu sunt pensii militare, deoarece legea pe baza căreia au fost stabilite nu mai există. În felul acesta a dispărut legătura între pensia militarului şi solda echivalentă gradului şi funcţiei sale , în condiţiile în care până la vârsta de 63 ani toţi rezerviştii continuă să fie în evidenţa Armatei şi au obligaţii militare faţă de stat, putând fi chemaţi oricând în serviciul sub Drapel;
-          aceleaşi cuantumuri ale pensiei, nefiind stabilite pe baza legii pensiilor din sistemul asigurărilor sociale, nu au nicio legătură cu valoarea punctului de pensie, şi prin urmare nu beneficiază de indexările anuale care se aplică pensiilor din sistemul public.

      În felul acesta, cei cărora premierul Victor Ponta a proclamat că le-a rezolvat problemele, se văd „beneficiarii” unor pensii îngheţate la nivelul anului 2007, fără posibilitatea de a fi măcar indexate precum cele ale pensionarilor din sistemul public, ca să nu mai vorbim de faptul că nu mai sunt pensii militare, la care ar avea dreptul datorită obligaţiilor pe care continuă să le aibe faţă de stat, obligaţii care oricând se pot concretiza din cauza unor evoluţii periculoase în preajma frontierelor de stat ale României.


Col(r) Radu AROMÂNESEI


12 martie 2014

INFORMARE

PRELUARE DE LA FILIALA SCMD CONSTANŢA


Nu aveţi încredere în angajatorul M.Ap.N.

      La data de 21.02.2014, Direcţia Pentru Relaţia cu Parlamentul şi Asistenţă Juridică, prin consilierul juridic Comănescu Florina Roxana, aparţinând Asociaţiei Consilierilor Juridici ”Fidelis Legis”, depune la Dosarul nr. 692/3/2014 o Întâmpinare, care naşte multe semne de întrebare asupra modului în care M.Ap.N. înţelege să respecte şi să protejeze interesele pensionarilor militari. Redau un pasaj din acest document:
“ Cu privire la susţinerile reclamantului în ceea ce priveşte încălcarea principiilor ocrotirii drepturilor dobândite şi încălcarea dispoziţiilor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, înstanţa  nu se poate aprecia decât în sensul respingerii acestor aprecieri.
Învederăm instanţei că, aceste principii nu au fost avute în vedere la acordarea acestui tip de pensie, respectiv acordarea pensiei pe baza contribuţiilor private suplimentare ale reclamantului sau pe baza unei convenţii între angajator şi angajat cu privire la acordarea  unei compensări  pentru asumarea riscurilor profesionale.
Pensia de serviciu este un tip de pensie consacrat exclusiv de legile române, care nu este garantat de nici un principiu  comunitar şi nu se încadrează în nici unul din dintre tipurile de pensie recunoscute  de normele comunitare.
Asumarea funcţiei de cadru militar în Ministerul Apărării Naţionale, nu a fost determinată de prefigurarea unei compensaţii din partea statului constând în acordarea  pensiei de serviciu după retragerea din activitate, neputând reprezenta cauza exercitării funcţiei.
Cu totul alta ar fi fost situaţia dacă, la momentul accederii în profesie, angajatului i-ar fi fost prezentat prin contract, riscurile profesiei şi totodată în considerarea acestui risc, i-ar fi fost garantată o despăgubire viitoare din partea angajatorului sub forma unei prestaţii viitoare lunare , în urma deschiderii drepturilor de pensie. Numai aşa am putea discuta despre existenţa unui drept câştigat.
 Apreciem că, apariţia Legii nr.164/2001  privind pensiile militare de stat poate fi privită ca un act benevol din partea statului, de a-şi asuma anumite cheltuieli din bugetul propriu prin care să contribuie la majorarea drepturilor de pensie pentru anumite categorii profesionale alese după criterii proprii , fără însă a garanta perpetuarea acestui act al său pentru viitor.
 Pe cale de consecinţă, apreciem că în speţă  nu poate fi vorba de un drept câştigat în accepţiunea reclamantului ,ci mai degrabă de un drept acordat temporar de către stat în limita posibilităţilor sale economice.
În ceea ce priveşte nerespectarea principiului neretroactivităţii, suntem în măsură a aprecia că Legea nr. 119/2010 nu dispune pentru trecut şi nu intervine asupra drepturilor deja dobândite, pensiile încasate în temeiul vechii legi nefiind afectate, procesul de recalculare privind doar cuantumul pensiei de care va beneficia reclamantul pe viitor, deci prestaţiile viitoare, nefiindu-le afectate drepturile dobândite în baza unei legi.
Având în atenţie acest principiu, statul poate oricând, interveni, pentru viitor, cum a mai făcut-o de altfel şi în trecut, cu ocazia fiecărei recalculări, de care cu siguranţă a beneficiat şi reclamantul.
Prin urmare ,modificările privind cuantumul pensiei nu afectează dreptul  de proprietate,”bunul garantat”, fiind dreptul la pensie, nu cuantumul acesteia”.
Acest document este elaborat de Direcţia Pentru Relaţia cu Parlamentul şi Asistenţă Juridică din M.Ap.N. , condusă de generalul bg. dr.Florin Maciu.
Acesta după o experienţă de 9 ani comandant de subunitate şi ofiţer cu activitatea de personal la un batalion de transmisiuni(1981-1990), odată cu absolvirea  Facultăţii de Drept a avut o carieră ascendentă, ca  jurist, numai la  eşaloanele superioare ale Armatei Române. A fost avansat general de brigadă, completând lotul  format din  eminenţi  jurişti, intendenţi, finanţişti, medici (chirurgi, stomatologi, oftalmologi, etc.) cu care s-a pricopsit armata română, după 1990. Deosebit de semnificativ este faptul că în perioada 2010-2012, atunci când s-a declanşat ofensiva decisivă împotriva  “nesimţiţilor” de pensionari militari, a fost detaşat în funcţia de director adjunct la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. Domnul ministrul  Gabriel Oprea  ştie de ce. Pentru faptele sale de arme  a fost decorat  în anul 2004 cu Ordinul naţional “Steaua României, în grad de cavaler”. În acelaşi an, ca o coincidenţă,  a fost decorată cu acelaşi  înalt ordin şi  gl. bg. Maria Lupu, o altă  personalitate militară de excepţie. Aici s-ar impune totuşi o întrebare – de ce nici un comandant de batalion care a acţionat cu deosebit profesionalism în teatrele de operaţii  din Irak sau Afganistan şi făcând  cinste ţării nu a fost decorat cu acest ordin?
 Documentul elaborat de subordonaţii gl. bg. Maciu Florin este ruşinos pentru M.Ap.N. şi într-o armată normală el ar trebui urmat de demiterea acestuia de urgenţă.
Prin acest document se recunoaşte existenţa unui standard dublu  în relaţia angajator(M.Ap.N.) şi angajat (cadrele militare).  Cadrelor militare - aflate permanent în slujba naţiunii, 24 de ore din 24, singura categorie profesională care era obligată să îşi sacrifice  viaţa atunci când apărarea ţării o cere – au fost obligate să îşi respecte integral  obligaţiile asumate. Orice abatere se sancţiona cu  îndepărtarea din sistemul militar.Pentru angajator situaţia este cu totul alta. Conducerea politică a statului , prin M.Ap.N. ca angajator, poate oricând schimba regulile privind asigurarea dreptului la pensie. Aceasta poate benevol, potrivit acestui document, să mărească pensile, care ulterior pot fi scăzute funcţie de interesele unui grup politic,  aflat întâmplător/accidental la putere.Prevederea conform căreia statul poate garanta doar pensia militară, nu şi cuantumul acesteia este profund imorală. Aşa cum obligaţiile cadrelor au fost respecate integral, nu benevol, tot aşa şi statul român trebuie să respecte îndatoririle asumate referitoare la cei mai oneşti cetăţeni ai săi.
Prevederea conform căreia  pensia militară este un bun câştigat, doar dacă angajatorul ar fi garantat o despăgubire viitoare sub forma unei compensaţii vitoare lunare , ca o recunoaştere riscurilor profesiei, este hilară. Oare de ce M.Ap.N. nu a făcut un astfel de demers?  Am vrea să ştim cine a împiedicat M.Ap.N.  să acţioneze cu onestitate în favoarea angajaţilor săi. Poate juristul gl. bg. dr. Maciu Florin  ne va lămuri.
Eu ştiu un singur lucru, că în naivitatea şi idealismul meu, la începutul carierei militare când am semnat singurul contract cu M.Ap.N, nici nu m-am gândit la perspectiva pensiei militare. Eram bucuros pentru profesiunea aleasă şi speram că buna mea credinţă va fi recompensată aşa cum se cuvine de către cei din conducerea M.Ap.N .La fel au gândit şi colegii mei. Realitatea, atunci când am părăsit sistemul militar,  s-a dovedit a fi o mare mizerie, în care statul, oricând şi oricum, după opinia subordonaţilor gl. bg. dr. Maciu Florin, îmi poate diminua sau mări aleatoriu un drept care are în spatele lui mulţi ani plini  de împliniri profesionale, dar şi de sacrificii personale.
După anul 2002 conform art.41din Legea 80/1995, modificată prin O.U.G. nr.90/2001 s-au încheiat noi contracte care în esenţă prevedeau:
-         Perioada contractului;
-         Posibilitaea înoirii sau nu a contractului;
-  Pe timpul executării contractului părţile au drepturile şi obligaţiile prevăzute de reglementările legale în vigoare.
La data respectivă, Legea 164 prevedea:
-         Art. 1- Dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru cadrele militare este garantat de stat şi se exercită în condiţiile prezentei legi.
-         Art. 2 -Sistemul pensiilor militare de stat şi asigurărilor sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale acoperă riscurile activităţii militare
-         Art. 4 -În sistemul pensiilor militare de stat şi asigurărilor sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale se acordă următoarele prestaţii:
a) pensii militare de stat;
La rândul ei Legea nr. 80/1995 la art. 11 prevedea :” Cadrele militare trecute în rezervă sau direct în retragere au dreptul la pensie militară potrivit legii.
A apărut , în urmă elaborării în perioada 2010-2012 a  noii legislaţii privind pensiile,o problema foarte gravă pentru  M.Ap.N. De ce nu a respectat   contractele perfect legale  întocmite după 2002 şi cine este responsabil de această situaţie.
Tot Legea 164/2001 la art.1 prevedea că M.Ap.N. “asigură aplicarea reglementărilor referitoare la pensiile militare de stat”şi “iniţiază propuneri de acte normative în domeniu”. Foarte interesante prevederile acestui articol. Nimeni nu ne-a lămurit  încă care a fost rolul M.Ap.N. în emiterea Legii 119/ 2010, O.G. nr. 1/2011  şi  Legii nr. 263 /2010. Singurul care ne poate  lămuriri este un alt  jurist, avansat general cu patru stele,  Gabriel Oprea, la vremea respectivă ministrul al apărării naţionale.
Dacă M.Ap.N. recunoaşte prin acest document că nu a acţionat în favoarera cadrelor militare, prin neintroducerea  în textul contractului  a prevederii   referitoare la acordarea uneicompensaţii viitoare lunare în urma deschiderii drepturilui  de pensie, acum nu are nici o justificare pentru neintroducerea acestei prevederi în textul contractelor în vigoare şi a celor care vor fi întocmite în viitor. Îi sfătuiesc pe colegii activi să solicite de urgenţă acest lucru,  pentru a evita umilinţele la care noi,  naivii  anilor 1960-2010, am fost supuşi în ultimii  patru ani. Nimeni nu poate avea încredere în bunacredinţă a conducerii M.Ap.N.!
În timp ce subordonaţii  gl, bg.dr. Maciu Florin făceua aceste demersuri în justiţie, Victor Ponta , primul ministru al României, ne asigura că va rezolva cu prioritate problema pensiilor militare. În acelaşi timp Mircea Duşa, ministrul apărării naţionale, asigura pensionarii militari că noul proiectul al legii pensiilor militare va fi discutat de urgenţă în parlament, iar de la  1 ianuarie 2014,  nouă lege va fi pusă în aplicare. Suntem în aprilie 2014, aţi mai auzit ceva despre această lege,  al cărui proiect nici nu se mai ştie unde se află?Minte primul ministru, minte ministrul apărării, mint subordonaţii acestuia!  Noi pensionarii militari cu ce suntem vinovaţi să suportăm aceste mizerii? Cu siguranţă viitorul pe care ni-l pregătesc aceşti domni nu ne va fi favorabil .Tocmai de aceea trebuie să fim uniţi şi să putem reacţiona cu fermitate la încercările acestor conducători nedemni!
Col.(r.) Remus Macovei

10 martie 2014

Comunicat

SOLICITĂRILE MILITARILOR ÎN REZERVĂ/RETRAGERE

            1. Adoptarea Legii pensiilor militare de stat.
Este un obiectiv asumat de către partidele din USL pe timpul campaniei electorale, ca urmare a nedreptăţii la care au fost supuşi militarii prin măsurile abuzive ale regimului Băsescu –Boc. Necesitatea unui asemenea act legislativ rezidă din faptul că, de la obţinerea primului grad ca ofiţer, maistru militar sau subofiţer şi până la vârsta de 63 ani, iar în situaţii excepţionale chiar şi după această vârstă, cadrele militare sunt în evidenţa Armatei şi pot fi rechemate în activitate, pentru a-şi face datoria faţă de stat şi naţiune conform pregătirii şi capacităţii lor. Aceasta presupune, implicit, menţinerea concordanţei cuantumului pensiei cu evoluţia veniturilor obţinute de militarii în activitate, cu grade şi funcţii echivalente celor dobândite de rezervist la ieşirea din serviciul activ.
După adoptarea legii pensiilor militare de stat, militarii în rezervă/retragere care doresc, vor putea să opteze pentru menţinerea în plată a cuantumului pensiei stabilite pe baza OuG nr. 1/2011(L nr. 165/2011), desigur dacă a fost calculat corect.
2. Renunţarea, în perspectiva Legii unitare a salarizării, la stabilirea unei echivalări a soldelor militarilor cu salariile altor bugetari şi la determinarea cuantumului pensiei pe baza principiului contributivităţii.
Spre deosebire de celelalte categorii socio-profesionale, cărora prin lege li se stabileşte nivelul retribuţiei funcţie de o durată a îndeplinirii sarcinilor de serviciu de 8 ore X 5 zile/săptămână, iar toate depăşirile sunt recompensate suplimentar, serviciul militar presupune a fi disponibil PERMANENT, în orice condiţii şi oriunde este nevoie. Deoarece retribuirea funcţie de factorul „timp de lucru” nu este posibilă, stabilirea cuantumului pensiei pe baza principiului contributivităţii este discriminatorie şi nedreaptă faţă de militari.
3. (Re)acordarea dreptului deplin şi nediscriminatoriu la muncă, prin abrogarea Capitolului IV/Legea nr. 329/2009.
Şi acesta este un obiectiv asumat de partidele din USL în campania electorală şi a fost solicitat de militarii în rezervă, care sunt împiedicaţi să muncească în folosul societăţii, în condiţiile în care, conform legii, au ieşit din serviciul activ- ca peste tot în lumea civilizată, la vârste mult sub nivelul la care se pensionează personalul civil.  Reintegrarea în serviciu se face la solicitarea celor care doresc acest lucru, pe baza evaluării de către angajator a competenţei rezervistului de a îndeplini sarcinile de serviciu în domeniul sau în locul de muncă  respectiv, deci nu se pune problema favorizării unei anumite categorii de solicitanţi în detrimentul altora.
4. Recuperarea drepturilor băneşti de care au fost privaţi o parte dintre militarii în rezervă/retragere.
Prin adoptarea Legii nr. 241/2013 statul recunoaşte, implicit, că unui anumit segment din rândul militarilor în rezervă/retragere li s-a făcut o nedreptate, prin privarea acestora de un drept câştigat. Prin urmare este corect, şi moral şi legal, ca acestora să li se returneze sumele de bani care li s-au prelevat ca diferenţă între cuantumul pensiei din decembrie 2010 şi cuantumurile mai mici primite până în luna septembrie 2013 inclusiv. Aceasta cu atât mai mult cu cât aplicarea prevederilor Legii nr. 241/2013 are, prin ea însăşi, efecte negative asupra „beneficiarilor”, din următoarele cauze:
a)                          Prin lege, revenirea la cuantumul pensiei din decembrie 2010 presupune ca, de fapt, rezervistul să primească aceeaşi pensie ca în anul 2007, când a avut loc ultima reactualizare. În felul acesta nu se ţine seama de evoluţia preţurilor, rata inflaţiei, nivelul cursului de schimb al monedei naţionale din această perioadă , deci dreptatea făcută rezerviştilor e destul de strâmbă.
b)                          Mai mult, cuantumul pensiei primit în luna octombrie 2013 nu reprezintă revenirea la o pensie militară, dar nu este nici legat de punctul de pensie stabilit conform  Legii nr. 263/2010, şi care se indexează conform legii în fiecare an. În felul acesta, „beneficiarii” Legii nr. 241/2013 sunt din nou discriminaţi, ei fiind excluşi de la indexările anuale, iar cum legea pensiilor militare se pare că mai are destul timp până a fi promulgată, această excludere devine tot mai greu de suportat.
5. Anularea discriminării dintre militarii trecuţi în rezervă înainte şi după 1 ianuarie 2011.
               Deoarece Hotărârea Guvernului (HG)-S nr. 1019/2010, referitoare la locurile de muncă şi activităţile cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii specifice pentru cadrele militare în activitate, în mod explicit modifică, deci nu înlocuieşte prevederile Hotărârii Guvernului (HG) nr. 1294/2001, este normal şi legal ca noile condiţii să fie aplicate tuturor celor care au beneficiat de prevederile celei din urmă amintite, altfel suntem din nou în faţa unei situaţii clare de discriminare.
     Aceasta şi în situaţia în care gradul de dificultate al condiţiilor de muncă în aceleaşi locuri şi pentru aceleaşi funcţii nu putea fi diferit în cele două perioade stabilite arbitrar de legiuitor.
             6. Acordarea accesului nediscriminatoriu, pentru  toate organizaţiilor militarilor în rezervă/retragere, constituite legal, care nu au caracter lucrativ, la facilităţile oferite de către ministerele tutelare. 
       Pe timpul serviciului militar activ, conform prevederilor regulamentare, am avut în grijă „bunurile armatei şi ale poporului”, am contribuit cu toţii la întreţinerea şi dezvoltarea patrimoniului instituţiilor noastre, şi atunci este discriminatoriu ca numai unii dintre noi să beneficieze legal de această logistică.

CONCLUZII

             Cei care au îmbrăţişat cariera armelor, şi care şi-au asumat obligaţia ca până la împlinirea vârstei de 63 ani, cel puţin, să fie pregătiţi a-şi face datoria de onoare faţă de stat şi naţiune , sunt conştienţi de faptul că în condiţiile actuale există persoane şi categorii sociale cu o situaţie materială mult mai dificilă decât a lor.
Este un truism pe care politicienii aflaţi la conducerea treburilor ţării tot încearcă să-l prezinte, atât rezerviştilor cât şi societăţii civile, făcându-se că nu înţeleg faptul că sistemul militar, chiar ca şi componentă a sistemului social, are un caracter cu totul aparte, supunându-se unor reguli şi acţionând în condiţii diferite faţă de restul societăţii.
Acest lucru decurge din rolul său de element de acţiune în situaţiile cele mai critice care pot apărea în istoria unui stat, când în cumpănă poate fi însăşi existenţa statului ca entitate.
Desigur, în perioade de relativă linişte - ca cea pe care o parcurgem acum, când zonele de conflict sunt relativ departe de graniţele proprii, în mentalul colectiv se poate insinua ideea că situaţia Forţei Armate a ţării nu prezintă un prea mare interes; nu trebuie nimeni să creadă că locul fruntaş pe care îl ocupă Armata în diferitele sondaje de opinie reprezintă dovada unui ataşament real al populaţiei faţă de instituţia militară. Este mai degrabă un refugiu în faţa nemulţumirii generate de acţiunile altor componente ale statului, care dezamăgesc prin prestaţia lor. Şi atât !
Guvernanţii nu au voie să gândească aşa. Cei care şi-au asumat conducerea statului, indiferent de doctrina politică pe care susţin că o îmbrăţişează, trebuie să conştientizeze că într-o situaţie limită, generată de un conflict armat sau de catastrofe naturale, balanţa între „a fi” sau „a nu mai fi” ,  este înclinată de FORŢA ARMATĂ.
Iar dacă politicienii noştri nu ştiu, deşi mulţi au absolvit diferite cursuri la Universitatea Naţională de Apărare, trebuie să afle că în caz de agresiune asupra teritoriului naţional primii care intră în luptă sunt componenţii FORŢEI ACTIVE, cei care defilează în zilele de sărbătoare, dar pentru că la război se mai şi moare, rezultatul final al luptei este stabilit de acţiunile REZERVEI, de organizarea , dotarea şi moralul acesteia.
Marile imperii, clădite de-a lungul veacurilor, s-au prăbuşit nu din cauza superiorităţii militare a celor care i-au atacat, ci a lipsei de interes manifestată de proprii luptători.
Tehnica de luptă şi materialele necesare pot fi procurate şi în regim de urgenţă în preajma unui conflict, lumea fiind plină de dealer-i gata să satisfacă orice cerere, dar dacă statul nu are oameni pregătiţi şi motivaţi pentru a mânui armamentul şi a exploata echipamentele, va trebui să închirieze soldaţi.
Sau să se resemneze: FĂRĂ REZERVĂ, NU ARE ROST SĂ INTRI ÎN RĂZBOI !

 Preşedintele Filialei 1 Timişoara a SCMD
             Col(r)  Radu AROMÂNESEI                                              


26 februarie 2014

Informare

COMUNICAT

            Biroul Operativ al Filialei 1 Timişoara a SCMD îşi exprimă preocuparea faţă de situaţia politică generată de disoluţia Uniunii Social Liberale, alianţă politică susţinută la ultimele alegeri parlamentare, şi de acţiunile căreia se legau speranţele de rezolvare a solicitărilor militarilor în rezervă/retragere.
            Chiar şi în condiţiile în care îndeplinirea promisiunilor electorale era tergiversată, existenţa unui canal de legătură şi posibilitatea dialogului cu reprezentanţii unei majorităţi parlamentare de 70 procente constituia un motiv de încredere că, în viitor, va veni şi rândul nostru de a ne vedea obiectivele atinse.
            În actuala situaţie, când evenimentele de pe scena politică românească sunt în curs de desfăşurare fără a fi intrat încă pe un făgaş stabil, recomandăm membrilor filialei noastre adoptarea unei atitudini rezervate, indiferent de opţiunile sau simpatiile/antipatiile politice individuale, în scopul de a menţine interesul tuturor forţelor politice locale faţă de problematica rezerviştilor şi de a evita generarea ostilităţii din partea oricăreia dintre aceste forţe, în condiţiile în care în Timişoara filiala noastră a întreţinut şi până acum relaţii foarte bune cu reprezentanţii tuturor partidelor din componenţa fostei alianţe.
            Pentru membrii SCMD prioritară este îndeplinirea obiectivelor pentru care s-a constituit această organizaţie, iar căile de urmat pentru aceasta trebuie alese şi negociate cu multă atenţie , cu inteligenă şi tact, pentru a evita crearea unor adversităţi păguboase şi a obţine maximum de efect.

27 februarie 2014
                                                       Preşedintele Biroului Operativ al Filialei 1 Timişoara a SCMD

                                                                                                                   Col(r) Radu AROMÂNESEI

19 februarie 2014

OPINIE

Avatarul* Armatei de Rezervă

Legi, ordonanţe de urgenţă, hotărâri de guvern, acte normative emise unul după altul, ani la rând, cu un singur scop: să umilească, să bulverseze, să chinuie anii pe care îi mai au de trăit unii dintre noi.
 De ce  ?
 ……!

SITUAŢIA INIŢIALĂ A SISTEMULUI PENSIILOR MILITARE

Statutul cadrelor militare, care reglementa locul şi rolul instituţiei militare şi a personalului militar în societate, drepturile şi obligaţiile acestora, a fost stabilit prin Legea nr. 80/1995, lege organică.
 Elaborată pe baza experienţei anterioare referitoare la legislaţia militară, de la înfăptuirea statului român modern, dar şi în acord cu cerinţele condiţiilor sociale actuale, acest act normativ a stat la baza elaborării Legii 164/2001 şi a Legii 179/2004, prin care se reglementa problema pensiilor militare de stat, respectiv a pensiilor de stat ale poliţiştilor.
În acelaşi scop a fost promulgată şi Hotărârea Guvernului (HG) nr. 1294/2001, care stabilea locurile de muncă şi activităţile cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii specifice pentru cadrele militare în activitate. Aceasta avea, de asemenea, un impact major asupra determinării vechimii în muncă şi implicit asupra cuantumului pensiilor militare.
În afară de faptul că prin aceste legi se stabilea modul de calculare al pensiei după criterii clare, în conformitate cu performanţele profesionale ale militarului, cu nivelul pregătirii, cu  locul şi rolul său în ierarhia militară, o prevedere importantă era aceea că, ţinând cont de continuarea obligaţiilor militare faţă de stat şi după trecerea în rezervă, pensia militară se actualiza în strânsă legătură cu evoluţia soldei corespunzătoare gradului şi funcţiei avute în timpul serviciului activ.
Actele normative mai înainte enumerate, chiar dacă nu au fost perfecte, au indus un sentiment de siguranţă şi normalitate pentru personalul din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din România, fiind recunoscut şi acceptat ca atare de cei în cauză prin faptul că respecta principiile ierarhice şi de competenţă proprii carierei militare.

BULVERSAREA SISTEMULUI PENSIILOR PENTRU MILITARI

            Prima lovitură pe care au recepţionat-o pensionarii ÎNCĂ militari a fost Legea 329/2009, care prin capitolul IV limitează dreptul constituţional la muncă şi anulează posibilitatea multor rezervişti de a-şi valorifica pregătirea profesională, cunoştinţele şi competenţa în folosul societăţii civile, în condiţiile în care nu numai în România, dar oriunde, militarii ies din serviciul activ la vârste inferioare celor la care angajaţii civili se pensionează, dar numai în România nu mai este nevoie de experienţa şi abilităţile acestora!
Starea de normalitate pentru pensionarii militari a încetat definitiv prin Legea nr. 119/ 2010 privind unele măsuri în domeniul pensiilor, prin care pensiile militare DE STAT devin pensii din sistemul PUBLIC, urmând a fi recalculate după o metodologie total improprie specificului activităţii militare.
O experienţă în acest sens oarecum exista, prin Legea nr. 19/2000, actualizată în 2010, prin care au fost recalculate pensiile din domeniul public, numai că în această lege exista un articol care împiedica pierderea unui drept câştigat:
“Art. 180(7)- În situaţia în care cuantumul pensiilor stabilit (conform noii proceduri) este mai mic decât cel stabilit  în baza legislaţiei anterioare, se păstrează în plată cuantumul ANTERIOR (s.n.)”
            Această prevedere nu există în Legea 119/2010 , iar prin Hotărârea de Guvern nr. 735 din 21 iulie 2010  privind recalcularea pensiilor militare, în ianuarie 2011 pensiile militarilor în rezervă/retragere, acum devenite pensii din sistemul public, vor fi diminuate, TOATE, cu procentaje în jur de 60%.
            Suspendarea aplicării HG nr. 735/2010 de către o decizie a Curţii de Apel Cluj, confirmată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reprezentat doar un moment de respiro…
 Pentru ca lovitura dată militarilor să fie deplină, în acelaşi an este emisă prin fraudă parlamentară Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (Legea Anastase), prin care pensionarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională li se desfiinţează statutul de militar dobândit prin Legea nr. 80/1995 şi urmează a li se calcula pensiile ca şi cum ar fi contribuit la bugetul asigurărilor sociale , fără nicio legătură cu locul, rolul şi importanţa funcţiei îndeplinite pe timpul serviciului militar. Evoluţia pensiei urmează în felul acesta să fie determinată de modificările punctului de pensie, a cărui valoare este stabilită pe baza unei contributivităţi practic inexistente !
De menţionat că  până în acel moment Armata , ca şi celelalte instituţii cu regim militarizat, a contribuit pentru personalul propriu la bugetul de stat, conform actelor normative în vigoare, buget de stat de unde se primeau atât soldele cadrelor din serviciul activ cât şi pensiile celor din  rezervă.
În felul acesta, neavând practic contribuţii la bugetul asigurărilor sociale, militarii devin pur şi simplu asistaţi sociali, asemenea persoanelor defavorizate !
            Urmare a valului uriaş de proteste la nivel naţional la care au participat militarii în rezervă şi în retragere în ianuarie 2011, guvernul Băsescu-Boc a emis OuG nr. 1/2011, aprobată ulterior prin Legea 165/2011, care stabilea o altă metodologie de revizuire a pensiilor pentru rezervişti, la fel de aberantă şi fără nicio legătură cu principiile care ghidează evoluţia personalului în cadrul carierei militare şi care contestă în continuare calitatea de militari a rezerviştilor. Aceasta, deşi prin Legea nr. 53/2011, se modifică şi se completează statutul cadrelor militare, prelungindu-se obligaţiile militare ale rezerviştilor , indiferent de grad, până la 63 ani . Prin urmare, pe de o parte se anulează DREPTURILE ce decurg din calitatea de militar în rezervă, dar se prelungesc OBLIGAŢIILE militare faţă de stat !
            Transpunerea în practică a  noilor reglementări (OuG nr. 1 din 2011/Legea 165 din 2011), a dus la situaţii aberante şi vexatorii pentru mulţi militari, în special din rândul celor care au deţinut funcţii de mare răspundere, deoarece în multe cazuri militari cu grade inferioare au primit pensii care au depăşit copios pe cele ale propriilor comandanţi.
Mai mult, clamata economie s-a transformat într-o veritabilă povară asupra bugetului asigurărilor sociale, deoarece unii dintre rezervişti au primit, fără ca ei să fi cerut sau să-şi explice, cuantumuri lunare ale pensiilor echivalente cu mari câştiguri la jocurile de noroc….
 Desigur, unora dintre militarii în rezervă şi îndeosebi multora dintre cei în retragere li s-au reparat neregulile sau nedreptăţile cuprinse în cuantumul pensiei militare, dar altora li s-a diminuat abuziv şi nejustificat baza de calcul pentru stabilirea punctelor de pensie, fie din cauza incompetenţei , neglijenţei sau neatenţiei celor care trebuiau să furnizeze şi să folosească datele corecte şi nu au făcut-o, fie din cauza pierderii şi/sau deteriorării documentaţiei primare necesare.
Pentru ca bulversarea sistemului de pensii pentru militari să fie şi mai profundă, guvernul Băsescu-Boc a emis o nouă hotărâre, de data aceasta “secretă” (de ce ?) , HG-S nr. 1019/2010, prin care modifică HG nr. 1294/2001, stabilind condiţii mai avantajoase pentru militari referitoare la gradul de dificultate/pericol pentru locurile de muncă şi activităţile specifice. Acest act normativ, care în mod explicit modifică o hotărâre de guvern anterioară, deci nu este o reglementare nouă, care urmează să acţioneaze numai în viitor, prevede în mod abuziv şi discriminatoriu că se referă numai la militarii care părăsesc serviciul activ după data de 1 ianuarie 2011 ( de parcă după această dată condiţiile de muncă din aceleaşi unităţi militare în care au activat cei pensionaţi înaite au devenit brusc mai dure!).
 Constrâns însă de acţiunile de protest tot mai puternice ale multor rezervişti, ministrul Apărării Naţionale din acelaşi guvern (Gabriel Oprea), decide ca aceste prevederi mai favorabile să se aplice şi unor militari trecuţi în rezervă înainte de data prevăzută în actul legislativ , după criterii care uneori nu au avut nicio legătură cu situaţia reală (au fost cazuri când  s-au acordat abuziv condiţii speciale pe timpul când cei în cauză urmau cursurile diferitelor instituţii militare de învăţământ sau li s-au atribuit funcţii pe care nu le-au deţinut, numai din dorinţa de a le creşte pensia şi a-i determina să nu mai protesteze!).

EVOLUŢIA SITUAŢIEI DUPĂ VICTORIA USL ÎN ALEGERI

Conform devizei electorale „Dreptate până la capăt”, după instalarea guvernului Ponta 1, ministrul Apărării Naţionale - Gl.Lt.(r) Corneliu Dobriţoiu, familiarizat cu problemele militarilor în rezervă, a iniţiat un dialog cu organizaţiile reprezentative ale acestora, în vederea elaborării unei noi legi a pensiilor militare de stat. În acelaşi timp a contribuit la  adoptarea unei amnistii fiscale (Legea nr. 84/2012), prin care s-a evitat plata de către rezervişti a diferenţei dintre pensia militară primită până la finalizarea revizuirii şi pensia calculată pe baza OuG nr.1/2011(L 165/2011), a adoptat măsuri de punere în ordine a acordării de grade militare şi  a iniţiat un audit intern pentru a clarifica situaţia modului în care au fost stabilite cuantumurile pensiilor militarilor în rezervă conform legislaţiei încă în vigoare (speram noi).
Din păcate, timpul scurt avut la dispoziţie de către Domnia Sa la conducerea destinelor Armatei, şi a Armatei de Rezervă în acelaşi timp, nu i-a permis să ia toate măsurile pentru a remedia situaţia  existentă la nivelul pensiilor rezerviştilor şi la statutul acestora, ba mai grav, nu a avut nici posibilitatea de a îndepărta din structurile superioare ale compartimentelor cu atribuţii în aceste domenii a persoanelor care prin oportunism faţă de vechea guvernare, prin incompetenţă sau rea-voinţă au adus prejudicii importante celor care şi-au desfăşurat cu devotament activitatea sub Drapel.
Mai mult, după ce la conducerea Ministerului Apărării Naţionale a venit o altă echipă, problema elaborării noii legi a pensiilor militare de stat , iniţiată de ministrul Dobriţoiu, precum şi redobândirea dreptului neîngrădit la muncă, prin abogarea cap.IV/L 329/2009,  au fost amânate sine die, iar desfăşurarea auditului a fost redirecţionată, culmea, împotriva celor cu pensiile diminuate, tocmai pentru a nu-l deranja pe fostul ministru Oprea, acum aliat şi persoană de maximă importanţă a noii Puteri.
Astfel, în loc de a se analiza cum de au ajuns pensiile unor rezervişti la cuantumuri la care nici mulţi dintre  generali nu ar fi putut accede, s-a hotărât revenirea în aşa zisa legalitate a condiţiilor de muncă (o legalitate discriminatorie), ceea ce a afectat în special pe cei cu pensiile diminuate, care pe lângă faptul că deşi nu ei au solicitat să fie încadraţi în condiţii de muncă  prin încălcarea legii (asta a făcut-o ministrul Oprea), acum trebuie să suporte, pe lângă diminuarea pensiei, şi executarea silită a sumelor primite nemeritat  în urma ilegalităţii săvârşite de conducerea MApN!
Ca urmare, de la sfârşitul anului 2012 şi până la începutul toamnei 2013, militarii în rezervă au primit o avalanşă de noi decizii de pensie, fiecare cu un cuantum mai mic decât precedenta, pe măsură ce se găseau alte probleme în calcularea pensiilor după legislaţia Băsescu-Boc-Anastase. Mai mult, sumele care constituiau diferenţa urmau să fie recuperate de la „beneficiari” prin executare silită, ceea ce presupunea intrarea în iarna următoare şi cu pensiile diminuate, şi datori la stat, şi cu diminuarea dreptului la muncă şi  fără statutul de militar promis a ne fi restabilit!
În această conjunctură şi ca urmare a presiunilor exercitate de către organizaţiile militarilor în rezervă şi în retragere şi în special de SCMD, în vara anului trecut a fost votată, cu peripeţiile ştiute, aşa zisa lege reparatorie, Legea nr. 241/2013.
Prin acest act normativ se stabilesc următoarele:
-                          aceia dintre militarii în rezervă/retragere care au avut pensiile diminuate ca urmare a aplicării algoritmului de calcul prevăzut în OuG nr. 1/2011(L nr. 165/2011), începând cu data de 1 octombrie 2013 vor primi în plată cuantumul pensiei din decembrie 2010, stabilit conform Legii 164/2001(L 179/2004), fără ca această pensie să aibă statut de pensie militară;
-                          se anulează executarea silită pentru recuperarea retroactivă a  sumelor încasate necuvenit ca urmare a încadrării greşite în grupele de muncă.
Adoptarea acestei legi în Parlamentul României şi promulgarea ei în extremis de către Preşedinte a
constituit o necesitate a momentului, deoarece a evitat ca mulţi rezervişti să intre în iarnă şi cu pensiile micşorate şi datori cu sume mari de bani care trebuiau retrocedate, dar era departe de a rezolva problemele acumulate în toţi aceşti ani de adevărată hărţuire.

SOLICITĂRILE MILITARILOR ÎN REZERVĂ/RETRAGERE

            1. Adoptarea Legii pensiilor militare de stat.
Este un obiectiv asumat de către partidele din USL pe timpul campaniei electorale, ca urmare a nedreptăţii la care au fost supuşi militarii prin măsurile abuzive ale regimului Băsescu –Boc. Necesitatea unui asemenea act legislativ rezidă din faptul că, de la obţinerea primului grad ca ofiţer, maistru militar sau subofiţer şi până la vârsta de 63 ani, iar în situaţii excepţionale chiar şi după această vârstă, cadrele militare sunt în evidenţa Armatei şi pot fi rechemate în activitate, pentru a-şi face datoria faţă de stat şi naţiune conform pregătirii şi capacităţii lor. Aceasta presupune, implicit, menţinerea concordanţei cuantumului pensiei cu evoluţia veniturilor obţinute de militarii în activitate, cu grade şi funcţii echivalente celor dobândite de rezervist la ieşirea din serviciul activ.
După adoptarea legii pensiilor militare de stat, militarii în rezervă/retragere care doresc, vor putea să opteze pentru menţinerea în plată a cuantumului pensiei stabilite pe baza OuG nr. 1/2011(L nr. 165/2011) desigur, dacă acesta a fost stabilit corect.
2. Renunţarea, în perspectiva Legii unitare a salarizării, la stabilirea unei echivalări a soldelor militarilor cu salariile altor bugetari şi la determinarea cuantumului pensiei pe baza principiului contributivităţii.
Spre deosebire de celelalte categorii socio-profesionale, cărora prin lege li se stabileşte nivelul retribuţiei funcţie de o durată a îndeplinirii sarcinilor de serviciu de 8 ore X 5 zile/săptămână, iar toate depăşirile sunt recompensate suplimentar, serviciul militar presupune a fi disponibil PERMANENT, în orice condiţii şi oriunde este nevoie. Deoarece retribuirea funcţie de factorul „timp de lucru” nu este posibilă, stabilirea cuantumului pensiei pe baza principiului contributivităţii este discriminatorie şi nedreaptă faţă de militari.
3. (Re)acordarea dreptului deplin şi nediscriminatoriu la muncă, prin abrogarea Capitolului IV/Legea nr. 329/2009.
Şi acesta este un obiectiv asumat de partidele din USL în campania electorală şi a fost solicitat de militarii în rezervă, care sunt împiedicaţi să muncească în folosul societăţii, în condiţiile în care, conform legii, au ieşit din serviciul activ- ca peste tot în lumea civilizată, la vârste mult sub nivelul la care se pensionează personalul civil.  Reintegrarea în serviciu se face la solicitarea celor care doresc acest lucru, pe baza evaluării de către angajator a competenţei rezervistului de a îndeplini sarcinile de serviciu în domeniul sau în locul de muncă  respectiv, deci nu se pune problema favorizării unei anumite categorii de solicitanţi în detrimentul altora.
4. Recuperarea drepturilor băneşti de care au fost privaţi o parte dintre militarii în rezervă/retragere.
Prin adoptarea Legii nr. 241/2013 statul recunoaşte, implicit, că unui anumit segment din rândul militarilor în rezervă/retragere li s-a făcut o nedreptate, prin privarea acestora de un drept câştigat. Prin urmare este corect, şi moral şi legal, ca acestora să li se returneze sumele de bani care li s-au prelevat ca diferenţă între cuantumul pensiei din decembrie 2010 şi cuantumurile mai mici primite până în luna septembrie 2013 inclusiv. Aceasta cu atât mai mult cu cât aplicarea prevederilor Legii nr. 241/2013 are, prin ea însăşi, efecte negative asupra „beneficiarilor”, din următoarele cauze:
a)                          Prin lege, revenirea la cuantumul pensiei din decembrie 2010 presupune ca, de fapt, rezervistul să primească aceeaşi pensie ca în anul 2007, când a avut loc ultima reactualizare. În felul acesta nu se ţine seama de evoluţia preţurilor, rata inflaţiei, nivelul cursului de schimb al monedei naţionale din această perioadă , deci dreptatea făcută rezerviştilor e destul de strâmbă.
b)                          Mai mult, cuantumul pensiei primit în luna octombrie 2013 nu reprezintă revenirea la o pensie militară, dar nu este nici legat de punctul de pensie stabilit conform  Legii nr. 263/2010, şi care se indexează conform legii în fiecare an. În felul acesta, „beneficiarii” Legii nr. 241/2013 sunt din nou discriminaţi, ei fiind excluşi de la indexările anuale, iar cum legea pensiilor militare se pare că mai are destul timp până a fi promulgată, această excludere devine tot mai greu de suportat.
5. Anularea discriminării dintre militarii trecuţi în rezervă înainte şi după 1 ianuarie 2011.
               Deoarece Hotărârea Guvernului (HG)-S nr. 1019/2010, referitoare la locurile de muncă şi activităţile cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii specifice pentru cadrele militare în activitate, în mod explicit modifică, deci nu înlocuieşte prevederile Hotărârii Guvernului (HG) nr. 1294/2001, este normal şi legal ca noile condiţii să fie aplicate tuturor celor care au beneficiat de prevederile celei din urmă amintite, altfel suntem din nou în faţa unei situaţii clare de discriminare.
     Aceasta şi în situaţia în care gradul de dificultate al condiţiilor de muncă în aceleaşi locuri şi pentru aceleaşi funcţii nu putea fi diferit în cele două perioade stabilite arbitrar de legiuitor.
              6. Acordarea accesului nediscriminatoriu, pentru  toate organizaţiilor militarilor în rezervă/retragere, constituite legal, care nu au caracter lucrativ, la facilităţile oferite de către ministerele tutelare. 
Pe timpul serviciului militar activ, conform prevederilor regulamentare, am avut în grijă „bunurile armatei şi ale poporului”, am contribuit cu toţii la întreţinerea şi dezvoltarea patrimoniului instituţiilor noastre, şi atunci este discriminatoriu ca numai unii dintre noi să beneficieze legal de această logistică.

CONCLUZII

            Noi, cei care am îmbrăţişat cariera armelor, şi care ne-am asumat obligaţia ca până la împlinirea vârstei de 63 ani, cel puţin, să fim pregătiţi a ne face datoria de onoare faţă de stat şi naţiune , suntem conştienţi de faptul că în condiţiile actuale există persoane şi categorii sociale cu o situaţie materială mult mai dificilă decât a noastră.
Este un truism pe care cei aflaţi la conducerea treburilor ţării tot încearcă să ni-l prezinte, atât nouă cât şi societăţii civile, făcându-se că nu înţeleg faptul că sistemul militar, chiar ca şi componentă a sistemului social, are un caracter cu totul aparte, supunându-se unor reguli şi acţionând în condiţii diferite faţă de restul societăţii.
Acest lucru decurge din rolul său de element de acţiune în situaţiile cele mai critice care pot apărea în istoria unui stat, când în cumpănă poate fi însăşi existenţa statului ca entitate.
Desigur, în perioade de relativă linişte - ca cea pe care o parcurgem acum, când zonele de conflict sunt relativ departe de graniţele proprii, în mentalul colectiv se poate insinua ideea că situaţia forţei armate a ţării nu prezintă un prea mare interes; nu trebuie nimeni să creadă că locul fruntaş pe care îl ocupă Armata în diferitele sondaje de opinie reprezintă dovada unui ataşament real al populaţiei faţă de instituţia militară. Este mai degrabă un refugiu în faţa nemulţumirii generate de acţiunile altor componente ale statului, care ne dezamăgesc prin prestaţia lor. Şi atât !
Guvernanţii nu au voie să gândească aşa. Cei care şi-au asumat conducerea statului, indiferent de doctrina politică pe care susţin că o îmbrăţişează, trebuie să conştientizeze că într-o situaţie limită, generată de un conflict armat sau de catastrofe naturale, balanţa între „a fi” sau „a nu mai fi” ,  este înclinată de FORŢA ARMATĂ.
Iar dacă politicienii noştri nu ştiu, deşi mulţi au absolvit diferite cursuri la Universitatea Naţională de Apărare, trebuie să afle că în caz de agresiune asupra teritoriului naţional primii care intră în luptă sunt componenţii FORŢEI ACTIVE, cei care defilează în zilele de sărbătoare, dar pentru că la război se mai şi moare, rezultatul final al luptei este stabilit de acţiunile REZERVEI, de organizarea , dotarea şi moralul acesteia.
Marile imperii clădite de-a lungul veacurilor s-au prăbuşit nu din cauza superiorităţii militare a celor care i-au atacat, ci lipsei de interes manifestat de proprii luptători.
Tehnica de luptă şi materialele necesare pot fi procurate şi în regim de urgenţă în preajma unui conflict, lumea fiind plină de dealer-i gata să satisfacă orice cerere, dar dacă nu avem oameni pregătiţi şi motivaţi pentru a mânui armamentul şi a exploata echipamentele va trebui să închiriem soldaţi.
Sau să ne resemnăm !

Col(r) Radu AROMÂNESEI





(*) AVATAR- transformare neprevăzută (şi chinuitoare) care intervine în evoluţia unei fiinţe sau

                         a unui lucru

30 ianuarie 2014

Comunicat

COMUNICAT

         Militarii în rezervă şi în retragere , care se consideră solidari şi sprijină  acţiunile Filialei 1 Timişoara a SCMD, de promovare a intereselor de corp al Armatei de Rezervă în faţa opiniei publice, a administraţiei locale şi a reprezentanţilor clasei politice timişorene şi naţionale, cotizaţia de 10 lei/lună se poate achita în contul BRD
RO 41 BRDE 441S V792 6237 4410
cu specificaţiile:
-         Numele şi prenumele;
-         CNP;
-         Filiala 1 Timişoara;
-         Cotizaţie sem. I/2014(60 lei) sau 2014(120 lei).
 Cei pe care i-aţi desemnat în conducerea filialei acţionează numai în condiţii de voluntariat, de aceea menţionăm că fondul de cotizaţii este necesar pentru:
-         plata chiriei pentru spaţiul în care ne desfăşurăm activitatea curentă şi Adunările Generale ale Filialei;
-         plata abonamentului de telefonie mobilă ;
-         plata documentelor de călătorie pentru participarea reprezentanţilor filialei la şedinţele periodice ale Comitetului Director de  la Bucureşti şi la lucrările anuale ale Consiliului Naţional al Reprezentanţilor de la Alba-Iulia;
-         plata corespondenţei  cu  autorităţile locale - atunci când este necesar, cu reprezentanţii clasei politice timişorene din Parlament sau/şi Guvern, cu diferitele compartimente centrale ale SCMD (ex. Departamentul Juridic);
-         plata materialelor de reprezentare precum şi a celor  de birotică, necesare întocmirii şi păstrării documentelor de evidenţă.
Copiile ordinelor de plată pot fi depuse la sediul filialei din str. Dr. Liviu Gabor nr. 4 et. 1 în zilele de luni şi marţi între orele 11.00-13.00, sau în celelalte zile la Secretariatul de la camera 3.
De asemenea, scanate pot fi expediate la secretariatul filialei, prin e-mail, la adresa mirch32@gmail.com


BIROUL OPERATIV AL FILIALEI 1 TIMIŞOARA A SCMD