26 martie 2010

REZUMATUL SEDINTEI BIROULUI OPERATIV AL SCMD FILIALA 1 TIMISOARA CARE A AVUT LOC IN DATA DE 24.03.2010

"I. In data de 24.03.2010 s-a desfăşurat şedinţa Biroului operativ al SCMD - Filiala 1 Timişoara, în cadrul căreia s-au stabilit următoarele:
- până miercuri, 31.03.2010 secretarul va completa toate legitimaţiile de membru de sindicat pentru cei care au depus documentele complete;
- întreprinderea, către autorităţile locale, a demersurilor necesare obţinerii unui spaţiu corespunzător pentru funcţionarea sediului filialei - răspunde Col. (r) Durac Nicolae, termen: 31.03.2010;
- organizarea unei întălniri a membrilor biroului cu parlamentarii de Timiş, separat putere/opoziţie, pentru a cunoaşte punctul de vedere al acestora în legătură cu cuprinderea/necuprinderea pensiilor militare/pensiile poliţiştilor în legea unică a pensiilor - răspunde Col(r) dr. Marian Constantin, perioada:09 - 16.04.2010;
- realizarea a cel puţin 4 intervenţii ale Filialei în mass-media locală pentru prezentarea pdv-ului SCMD privind menţinerea actualului sistem al pensiilor militare de stat/pensiilor poliţiştilor - perioada:luna aprilie 2010, răspund vicepreşedinţii biroului;
- realizarea Site-ului SCMD-Filiala 1 Timişoara - termen:30.04.2010, răspunde Col.(r)mag. Pârvu Florin;
- achiziţionarea tehnicii şi materialelor necesare biroului (calculator, telefon mobil, rechizite) - termen:09.04.2010, răspunde Mr.(r) Cătălin Mihalache.
II. În data de 26.03.2010 orele 11.00 - 12.00, la comandamentul Bg.18 Infanterie Banat, a avut loc întâlnirea ministrului apărării, domnul Gabriel Oprea, cu reprezentanţii veteranilor de război, ai revoluţionarilor şi ai cadrelor militare în rezervă şi în retragere din Judeţul Timiş, care au activat în Ministerul Apărarii Naţionale, constituite în asociaţii reprezentative şi în sindicat. Cu această ocazie ministrul apărării a prezentat, printre altele, demersurile întreprinse de către minister, personal de către domnia sa , pentru menţinerea actualului sistem al pensiilor militare de stat. În cadrul întâlnirii Col.(r) dr. Marian Constantin, preşedintele Biroului operativ al SCMD - Filiala 1 Timişoara, a prezentat pdv-ul SCMD privind menţinerea actualului sistem al pensiilor militare de stat/pensiile poliţiştilor şi i-a inmânat domnului ministru un material care susţine legalitatea acestui pdv."

21 martie 2010

SEDINŢA BIROULUI OPERATIV AL SCMD FILIALA 1 TIMISOARA

Miercuri, 24.03.2010 orele 18.00 are loc, la Cercul Militar Timisoara (sala o voi anunta ulterior), sedinta Biroului Operativ al SCMD - Filiala 1 Timisoara. In cadrul sedintei se vor solutiona urmatoarele probleme:
- eliberarea legitimatiei de membru al SCMD pentru persoanele care au depus documentele necesare;
- stabilirea spatiului de functionare a sediului filialei;
- repartizarea sarcinilor in cadrul biroului;
- activitatile ce trebuie intreprinse de catre Filiala 1 Timisoara in luna aprilie;
- stabilirea de propuneri pentru Regulamentul de functionare a SCMD.
Rog pe toti membrii biroului sa fie prezenti.
Presedintele Biroului operativ SCMD-Filiala 1 Timisoara
Colonel (r) dr. Marian Constantin

14 martie 2010

MEMORIU ADRESAT CLASEI POLITICE !

MEMORIU ADRESAT CLASEI POLITICE !
Dragi colegi,
Spiritul Timişoarei a învins!Cadrele militare în rezervă şi în retragere din Judeţul Timiş s-au unit pentru a-şi apăra drepturile.
Vă informez că vineri, 12 martie 2010, memoriul conţinând Argumente juridice privind neconstituţionalitatea unor prevederi ale proiectului legii unitare a pensiilor, referitoare la pensiile militare de stat, iniţiat de SCMD - Filiala 1 Timişoara, a fost însuşit şi semnat de toate asociaţiile reprezentative din judeţul Timiş ale cadrelor militare în rezervă şi în retragere care au activat în sistemul naţional de apărare (M.Ap.N, M.A.I şi S.R.I.).
Azi, 15.03.2010, memoriul a fost transmis următorilor oficiali:
preşedintelui Senatului - domnul Mircea Geoană
preşedintelui Camerei Deputaţilor - doamna Roberta Anastase
preşedintelui Partidului Social-Democrat - domnul Victor Ponta
preşedintelui Partidului Naţional Liberal- domnul Crin Antonescu
preşedintelui Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi din Camera Deputaţilor - domnul deputat Daniel Buda
preşedintelui Comisiei de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor - domnul deputat Costică Canacheu
preşedintelui Comisiei pentru muncă şi protecţie socială din Camera Deputaţilor - domnul deputat Victor Paul Dobre
preşedintelui Comisiei juridice de numiri,disciplină şi validări din Senat - domnul senator Toni Greblă
preşedintelui Comisiei de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senat - domnul senator Teodor Meleşcanu
preşedintelui Comisiei pentru muncă şi protecţie socială din Senat - domnul senator Cristian Rădulescu
preşedintelui Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi din Senat - domnul senator Gyorgy Frunda
domnului deputat Eugen Bădălan (general(r), fost şef al SMG)
domnului deputat Nicolae Mircovici (general bg.(r) , fost şef al CMZ Timiş)
- celor 14 parlamentari de Timiş -
doamna deputat Maria Eugenia Barna
domnul deputat Gheorghe Ciobanu
domnul deputat Dorel Covaci
domnul deputat Horia Cristian
domnul deputat Iosif Stefan Drăgulescu
domnul deputat Marius Cristinel Dugulescu
domnul deputat Alin Popoviciu
domnul deputat Sorin Stragea
domnul deputat Valeriu Tabără
domnul deputat Claudiu Ţaga
domnul senator David Gheorghe
domnul senator Nicolae Robu
domnul senator Dorel Borza
domnul senator Ilie Sârbu
prefectului judeţului Timiş - domnul Mircea Băcală
preşedintelui Consiliului Judeţean Timiş - domnul Constantin Ostaficiuc.
Lupta continuă. Numai împreună vom reuşi!

Honor et Patria!

Vae victis!

SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE - Filiala 1 Timişoara
Preşedinte: Col.(r) dr. Marian Constantin

CONŢINUTUL MEMORIULUI :

Stimate domnule.................................

Cadrele militare în rezervă şi în retragere din Judeţul Timiş, care au activat în sistemul de securitate naţională (Ministerul Apărarii Naţionale, Serviciul Român de Informaţii, Ministerul Administraţiei şi Internelor), constituite în asociaţii reprezentative şi în sindicat au onoarea să vă trimita ,Memoriul" de mai jos, cu rugămintea de a-l studia şi de a susţine poziţia lor referitoare la menţinerea actualului sistem al pensiilor militare de stat şi al pensiilor poliţiştilor şi neincluderea acestora în proiectul legii unitare a pensiilor, aflat în procedură de dezbatere în Parlament.

ARGUMENTE JURIDICE
PRIVIND NECONSTITUŢIONALIZAREA UNOR PREVEDERI
ALE PROIECTULUI LEGII UNITARE A PENSIILOR,
REFERITOARE LA PENSIILE MILITARE DE STAT


Memoriu

În spiritul solidarităţii ce ne caracterizează, în apărarea onoarei şi demnităţii militare, noi, cadrele militare în rezervă şi în retragere din Judeţul Timiş, care am activat în sistemul de securitate naţională (Ministerul Apărarii Naţionale, Serviciul Român de Informaţii, Ministerul Administraţiei şi Internelor), constituite în asociaţii reprezentative şi în sindicat, solicităm recunoaşterea statutului special şi distinct al profesiei de militar şi, în consecinţă, menţinerea actualelor prevederi legale referitoare la pensiile militare de stat.
Solicitarea noastră se bazează pe următoarele caracteristici ale actualului sistem al pensiilor militare de stat:
- are vechi rădăcini istorice care îi consacră caracterul tradiţional şi non-contributiv;
- este aliniat principiilor generale care guvernează soldele şi pensile militare ( în domeniul soldelor şi pensiilor militare ale majorităţii statelor euro-atlantice) în majoritatea statelor euro-atlantice; - este perfect compatibil cu legislaţia europeană privind sistemele ocupaţionale de pensii, cu jurisprudenţa în materie a Curţii Europene de Justiţie, precum şi cu Constituţia României. O eventuală recalcularea pensiilor militare de stat aflate în plată, ca urmare a includerii acestora în sistemul unic de pensii, ar fi în total dezacord cu principiile fundamentale ale dreptului, cu reglementările europene în domeniu şi cu prevederile Legii fundamentale a României. În acest sens prezentăm următoarele argumente:
1. De la înfiinţarea sa şi până în prezent, sistemul pensiilor militare din România nu a fost niciodată un sistem contributiv, acesta fiind finanţat integral şi continuu de la bugetul de stat (caracter tradiţional şi non-contributiv).
Izvoarele istorice menţionează existenţa sistemului de pensii militare încă din anii 1829 -1830, când s-a organizat armata pământeană atât în Muntenia cât şi în Moldova. Ulterior, Alexandru Ioan Cuza - reformatorul statului român - a întărit armata şi i-a asigurat statutul necesar, introducând Regulamentul soldelor (1863), Legea asupra poziţiei ofiţerilor (1864) şi Regulamentul pensiilor militarilor(1865).
În perioada postbelică, legislaţia în domeniul pensiilor militare de stat a suferit numeroase modificări, aceasta păstrând permanent în conţinutul său, caracterul tradiţional şi non - contributiv al acestui sistem de pensii. De fiecare dată când sistemul pensiilor militare din România a fost reglementat de un nou act normativ, pensiile aflate în plată s-au modificat doar dacă cuantumul rezultat prin recalculare a fost superior celui aflat în plată.
2. Având în vedere caracterul special al profesiei de cadru militar, în majoritatea ţărilor cu democraţie consolidată, sistemul pensiilor militare este reglementat diferit şi totodată separat faţă de sistemul public de pensii (civil).
Principiile şi metodologia care stau la baza calculului pensiilor militare în aceste ţări au trăsături esenţiale comune, astfel:
- sistemul de calcul al pensiilor militare este reglementat prin lege separată (Germania, Marea Britanie, SUA, Turcia, Coreea de Sud, Israel, Egipt, Japonia) sau printr-un capitol independent, cuprins formal într-o singură lege, împreună cu cel al pensiilor civile (Franţa, Italia, Grecia, Portugalia, Austria);
- baza de calcul a pensiilor militare este valoarea soldei din ultima lună de activitate (Germania, Marea Britanie, Turcia, Italia, Grecia, Austria, Japonia, Coreea de Sud, Israel) sau media soldelor pe ultimele trei sau şase luni (Franţa, Egipt), iar pensia se stabileste functie de vechimea integrală în calitate de cadru militar (în majoritatea ţărilor – 35 sau 36 ani, Japonia – 20 ani, Israel – 25) şi de vârsta standard de pensionare. Pentru stabilirea pensiei, bazei de calcul rezultate i se aplică un procent cuprins între 65-80% (Ungaria - 65 %, Olanda - 70%, Marea Britanie - 72,5%, Germania - 75%, S.U.A - 75%, Norvegia - 76%, Italia - 80%).
- în toate ţările, la pensia de bază calculată se adaugă sporuri determinate de anii prestaţi peste vechimea de pensionare şi de condiţiile de desfăşurare a serviciului (categorii de forţe armate şi genuri de arme, specialităţi, garnizoane izolate, misiuni în teatre de operaţii). În final, indiferent de numărul anilor rezultaţi prin adăugarea acestui spor de vechime la timpul efectiv lucrat, valoarea pensiei nu va depăşi valoarea bazei de calcul (există şi excepţii, ca de exemplu cadrele militare portugheze, în cazul cărora valoarea reală a pensiei poate fi mai mare decât solda netă dinaintea pensionării, deoarece pensia nu se impozitează). Fostele ţări socialiste europene, integrate în NATO, s-au aliniat principiilor generale în domeniul soldelor şi pensiilor militare ale aliaţilor, sens în care şi legislaţia noastră actuală în domeniu a fost adaptată la aceste principii. Astfel, în România pensia militară de stat reprezintă 60% din baza de calcul (solda lunară brută din ultima lună de activitate /media soldelor pe ultimele şase luni) la care se adaugă procente suplimentare în funcţie de depăşirea vechimii standard în serviciu (25 de ani) şi/sau condiţiile de muncă în care cadrele militare şi-au desfăşurat activitatea. Cuantumul pensiei stabilite nu poate depăşi 100% din baza de calcul a pensiei.
3. Sistemul pensiilor militare, reglementat de Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, face parte din sistemele ocupaţionale de pensii guvernate de directivele Comunităţii Europene.Astfel, potrivit concluziilor rezultate în cadrul reuniunii bilaterale desfăşurate la Bruxelles în ianuarie 2007, între experţii comunitari şi reprezentanţii instituţiilor naţionale din România, , care gestionează sisteme speciale de securitate socială, inclusiv pensii, “actualul sistem al pensiilor militare de stat din România face parte din sistemele ocupaţionale de pensii guvernate de Directiva 86/378/EEC, amendată prin Directiva 97/96/EC adoptată în considerarea jurisprudenţei Curţii Europene de Justiţie”.Conform reglementărilor comunitare, criteriile decisive pentru încadrarea unui sistem de securitate socială ca sistem ocupaţional sunt îndeplinite, în totalitate, de actuala lege a pensiilor militare de stat din România, respectiv: această lege se referă la o categorie particulară de lucrători (cadrele militare - aşa cum sunt acestea definite de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare), acordarea pensiei este direct legată de durata serviciului militar, iar pensia este calculată prin raportare la ultima soldă a cadrului militar. În context, includerea pensiilor militare într-un sistem unitar de pensii vine în contradicţie cu prevederile dispoziţiilor art. 148 alin. (2) din Constituţia României, republicată: “ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”, coroborate cu cele ale articolului 249 din Tratatul de constituire a Comunităţilor europene, conform cărora, statele sunt obligate să aducă la îndeplinire prevederile tuturor directivelor europene.
4. Existenţa unor sisteme de pensii speciale, aplicabile unor categorii profesionale diferite, este în deplină concordanţă cu Costituţia României şi cu prevederile internaţionale, inclusiv cele europene, din această materie.
Motivul pentru care reglementarea specială a regimului juridic al pensionării în cazul cadrelor militare este acceptată la nivelul UE, îl constituie faptul că această categorie socio-profesională are restrânsă drastic exercitarea unor drepturi fundamentale, asigurându-se astfel, o compensare echitabilă.În concret, cadrele militare din România au îndatoriri speciale şi se supun unor interdicţii şi restrângeri severe ale drepturilor civile şi politice, pe fondul unui regim sancţionator mult mai drastic. Semnificative în acest sens sunt prevederile Legii nr.80/1995 privind Statutul cadrelor militare, respectiv ale art.8, lit. a), f) – referitoare la îndatoriri, ale art.28, art.30 şi art.31 – referitoare la interdicţii şi ale art.29 – referitoare la restrângeri. Încadrarea cadrelor militare ca şi categorie socio-profesională cu statut special distinct este determinată de următorii factori:
a). inaplicabilitatea în cazul cadrelor militare, a prevederilor Codului Muncii;
b). asprimea Codului penal, care incriminează şi sancţionează cu privare de libertate anumite fapte (infracţiuni: absenţa nejustificată de la unitate sau de la serviciu, care depăşeşte 3 zile, dezertare, insubordonare, părăsirea postului sau comenzii) săvârşite de militari, fapte care, dacă ar fi săvârşite de civili – în cadrul raporturilor de muncă – ar reprezenta, cel mult, abateri disciplinare, sancţionabile în cel mai drastic caz cu desfacerea contractului de muncă. Prevederile referitoare la nediscriminare ale art. E) din partea a V-a a Cartei Sociale Europene, revizuite, cuprinde şi dispoziţia potrivit căreia „o diferenţă de tratament pe un motiv obiectiv şi rezonabil nu este considerată ca discriminatorie”. De asemenea, jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României, referitoare la aplicarea principiului egalităţii în faţa legii şi al nediscriminării, a stabilit constant, în deplin acord cu jurisprudenţa în materie, şi ea constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, că principiul egalităţii nu este sinonim cu uniformitatea şi că pentru situaţii diferite poate exista un tratament juridic diferit, recunoscându-se dreptul la diferenţă. Relevant este, în context, şi punctul de vedere al Consiliului Legislativ al României care invederează că este imposibilă, din punctul de vedere al interpretării Legii Fundamentale de către Curtea Constituţională a României, integrarea în sistemul public de pensii a pensiilor militare de stat (similar ca şi în cazul magistraţilor, supuşi şi ei unui regim sever de restricţii şi interziceri). Astfel, “Curtea Constitutională reţine că instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare şi pentru magistraţi nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensare parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună magistraţii şi militarii“ (Decizia Curţii Constituţionale a României nr.20/02.02.2000, M.Of.nr.72/ 18.02.2000).
5. Recalcularea pensiilor cadrelor militare - în dezacord cu legislaţia europeană şi cu Constituţia României
Dezideratul recalculării pensiilor cadrelor militare, stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii preconizatului sistem unitar de pensii, vine în contradicţie flagrantă cu jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului şi cu Constituţia României, prin încălcarea dreptului de a beneficia de proprietatea pe care titularii acesteia o deţin şi a principiului neretroactivităţii legii. Astfel, conform prevederilor art.14 din Convenţia pentru interzicerea discriminării şi a art.1 din Protocolul 1 referitor la protecţia proprietăţii, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că noţiunea de bun înglobează orice interes al unei persoane de drept privat ce are valoare economică, astfel încât dreptul la pensie şi, evident dreptul la salariu, sunt asimilate dreptului de proprietate (cauza Buchen contra Republicii Cehia, cauza Fravednaya contra Rusia, cauza Akdeejeva contra Letonia). În aceste condiţii, recalcularea pensiilor potrivit noilor criterii având ca rezultat diminuarea cuantumului acestora echivalează cu o expropriere, ori potrivit prevederilor art.44 şi art.47 alin.(2) din Constituţia României, dreptul la pensie şi cel de proprietate privată (nu privite generic şi abstract, lipsite de conţinut, ci în raport de modul de calcul şi valoarea lor legal stabilită) sunt garantate si ocrotite de stat. Recalcularea pensiilor aflate în plată încalcă şi principiul neretroactivităţii legii, (cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile), statuat de art.15 alin.(2) din Constituţia României. În această privinţă, jurisprudenţa Curţii Constituţionale este constantă în a decide că legea posterioară nu poate atinge dreptul născut sub imperiul legii anterioare, deoarece ar însemna ca legea nouă să fie aplicată retroactiv, contrar prevederilor constituţionale citate şi cerinţelor legate de asigurarea stabilităţii raporturilor juridice. Aşadar o nouă lege a pensiilor nu poate conţine prevederi de natură a afecta cuantumul pensiilor aflate în plată chiar şi atunci când modul de calcul al pensiilor se modifică prin noua reglementare. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale prin care se constată şi decide asupra imposibilităţii aplicării unei recalculări pe baza unei legi noi a pensiilor deja aflate în plată, cu afectarea în sens negativ a acestora şi implicit cu efectul pierderii/ diminuării unor drepturi deja câştigate, este ilustrată prin următoarele decizii: Decizia nr.46/12.02.2002, M.Of.nr.218/01.04.2002, Decizia nr.375/06.07.2005, M.Of.nr.591/08.07.2005, Decizia nr.290/01.07.2004, M.Of.nr.735/16.08.2004, Decizia nr.278/21.03.2006, M.Of.nr.346/17.04.2006.
În concluzie, prin includerea militarilor români în sistemul public de pensii Guvernul încalcă flagrant Constituţia, precum şi principiile stabilite de legislaţia Uniunii Europene în materie de asigurări sociale. În acest fel, în materie de drepturi, comparativ cu militarii NATO, militarii români sunt privaţi de dreptul la pensie militară de stat (pensie ocupaţională) pentru care atât Parlamentul cât şi Guvernul României îşi asumă o mare responsabilitate, greu de cuantificat în acest moment.
Semnează :

PREŞEDINTELE ANCMRR din MApN " A.I.Cuza " Filiala TIMIŞ :General de Brigadă (r) IOAN TOMA

PREŞEDINTELE ACMRR din S.R.I. Filiala TIMIŞ

PREŞEDINTELE ACMRR din M.A.I. Filiala TIMIŞ :Col(r) VRABET CORNEL

PREŞEDINTELE A.N.V.R. Filiala TIMIŞ :General maior ( r) GHIŢĂ GHEORGHE

PREŞEDINTELE SCMD Filiala 1 TIMIŞOARA :Col (r) dr. CONSTANTIN MARIAN

09 martie 2010

„ REGLEMENTARI SPECIALE PENTRU CADRELE MILITARE „

REGLEMENTARI SPECIALE PENTRU CADRELE MILITARE „

Va recomand sa accesati
http://www.mapn.ro/obs_mil/2010/10.pdf Observatorul militar Nr. 10 (10 - 16 martie 2010) pagina 17 unde puteti citi un interviu acordat de catre domnul col. rez. CONSTANTIN MARIAN despre „ REGLEMENTARILE SPECIALE PENTRU CADRELE MILITARE „

06 martie 2010

PROIECTUL MEMORIULUI PE CARE URMEAZA SA-L ADRESAM OFICIALILOR ! ASTEPT PROPUNERI DIN PARTEA DVS. !

MEMORIU INITIAT DE CATRE CONDUCEREA SINDICATULUI CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE FILIALA 1 TIMISOARA !

Dragi colegi,
Va supun spre dezbatere şi propuneri proiectul memoriului pe care urmează sa-l adresăm împreună cu filialele/sucursala judeţeană/ne Timiş a/ale ANVR/ANCMRR oficialilor menţionaţi mai jos. Vă rog să adăugaţi observaţiile şi propunerile dumneavoastră până luni, 08.03.2010, orele 17.00 când urmează să semnăm acest memoriu şi să-l adresăm următorilor: Presedintele Consiliului Judetean, Prefect, fiecarui parlamentar de Timiş cărora li se inmanează personal. In plus, cate un exemplar vom trimite prin posta -cu confirmare de primire-urmatorilor: Victor Ponta, in calitate de presedinte al PSD, Crin Antonescu , in calitate de presedinte al PNL, Mircea Geoana, in calitate de presedinte al Senatului, deputatului Daniel Buda, in calitate de presedinte al Comisiei juridice, de disciplina si imunitati din Camera Deputatilor, deputatului Costica Canacheu, in calitate de presedinte al Comisiei de aparare,ordine publica si siguranta nationala din Camera Deputatilor, deputatului Victor Paul Dobre, in calitate de presedinte al Comisiei pentru munca si protectie sociala din Camera Deputatilor, senatorului Teodor Melescanu, in calitate de presedinte al Comisiei pentru aparare,ordine publica si siguranta nationala din Senat, senatorului Cristian Radulescu, in calitate de presedinte al Comisiei pentru munca,familie si protectie sociala din Senat, senatorului Gyorgy Frunda, in calitate de presedinte al Comisiei pentru drepturile omului,culte si minoritati din Senat, senatorului Toni Grebla, in calitate de presedinte al Comisiei juridice,de numiri,disciplina si validari din Senat, precum si domnilor generali(r) -deputati- Eugen Badalan si Nicolae Mircovici.
Cu mulţumiri,
Preşedintele SCMD- Filiala 1 Timişoara
Col.(r) dr. Marian Constantin





MEMORIU

În spiritul solidarităţii ce ne caracterizează, în apărarea onoarei şi demnităţii militare, noi, cadrele militare în rezervă şi în retragere din Judeţul Timiş, care am activat în sistemul de securitate naţională (Ministerul Apărarii Naţionale, Serviciul Român de Informaţii, Ministerul Administraţiei şi Internelor), constituite în asociaţii reprezentative şi în sindicat, solicităm recunoaşterea statutului special şi distinct al profesiei de militar şi, în consecinţă, menţinerea actualelor prevederi legale referitoare la pensiile militare de stat. Solicitarea noastră se bazează pe următoarele caracteristici ale actualului sistem al pensiilor militare de stat:
- are vechi rădăcini istorice care îi consacră caracterul tradiţional şi non-contributiv;
- este aliniat principiilor generale care guvernează soldele şi pensile militare ( în domeniul soldelor şi pensiilor militare ale majorităţii statelor euro-atlantice) în majoritatea statelor euro-atlantice;
- este perfect compatibil cu legislaţia europeană privind sistemele ocupaţionale de pensii, cu jurisprudenţa în materie a Curţii Europene de Justiţie, precum şi cu Constituţia României.
O eventuală recalcularea pensiilor militare de stat aflate în plată, ca urmare a includerii acestora în sistemul unic de pensii, ar fi în total dezacord cu principiile fundamentale ale dreptului, cu reglementările europene în domeniu şi cu prevederile Legii fundamentale a României. În acest sens prezentăm următoarele argumente::
1. De la înfiinţarea sa şi până în prezent, sistemul pensiilor militare din România nu a fost niciodată un sistem contributiv, acesta fiind finanţat integral şi continuu de la bugetul de stat (caracter tradiţional şi non-contributiv).
Izvoarele istorice menţionează existenţa sistemului de pensii militare încă din anii 1829 -1830, când s-a organizat armata pământeană atât în Muntenia cât şi în Moldova. Ulterior, Alexandru Ioan Cuza - reformatorul statului român - a întărit armata şi i-a asigurat statutul necesar, introducând Regulamentul soldelor (1863), Legea asupra poziţiei ofiţerilor (1864) şi Regulamentul pensiilor militarilor (1865).
În perioada postbelică, legislaţia în domeniul pensiilor militare de stat a suferit numeroase modificări, aceasta păstrând permanent în conţinutul său, caracterul tradiţional şi non - contributiv al acestui sistem de pensii. De fiecare dată când sistemul pensiilor militare din România a fost reglementat de un nou act normativ, pensiile aflate în plată s-au modificat doar dacă cuantumul rezultat prin recalculare a fost superior celui aflat în plată.
2. Având în vedere caracterul special al profesiei de cadru militar, în majoritatea ţărilor cu democraţie consolidată, sistemul pensiilor militare este reglementat diferit şi totodată separat faţă de sistemul public de pensii (civil).
Principiile şi metodologia care stau la baza calculului pensiilor militare în aceste ţări au trăsături esenţiale comune, astfel:
- sistemul de calcul al pensiilor militare este reglementat prin lege separată (Germania, Marea Britanie, SUA, Turcia, Coreea de Sud, Israel, Egipt, Japonia) sau printr-un capitol independent, cuprins formal într-o singură lege, împreună cu cel al pensiilor civile (Franţa, Italia, Grecia, Portugalia, Austria);
- baza de calcul a pensiilor militare este valoarea soldei din ultima lună de activitate (Germania, Marea Britanie, Turcia, Italia, Grecia, Austria, Japonia, Coreea de Sud, Israel) sau media soldelor pe ultimele trei sau şase luni (Franţa, Egipt), iar pensia se stabileste functie de vechimea integrală în calitate de cadru militar (în majoritatea ţărilor – 35 sau 36 ani, Japonia – 20 ani, Israel – 25) şi de vârsta standard de pensionare. Pentru stabilirea pensiei, bazei de calcul rezultate i se aplică un procent cuprins între 65-80% (Ungaria - 65 %, Olanda - 70%, Marea Britanie - 72,5%, Germania - 75%, S.U.A - 75%, Norvegia - 76%, Italia - 80%).
- în toate ţările, la pensia de bază calculată se adaugă sporuri determinate de anii prestaţi peste vechimea de pensionare şi de condiţiile de desfăşurare a serviciului (categorii de forţe armate şi genuri de arme, specialităţi, garnizoane izolate, misiuni în teatre de operaţii).
În final, indiferent de numărul anilor rezultaţi prin adăugarea acestui spor de vechime la timpul efectiv lucrat, valoarea pensiei nu va depăşi valoarea bazei de calcul (există şi excepţii, ca de exemplu cadrele militare portugheze, în cazul cărora valoarea reală a pensiei poate fi mai mare decât solda netă dinaintea pensionării, deoarece pensia nu se impozitează).
Fostele ţări socialiste europene, integrate în NATO, s-au aliniat principiilor generale în domeniul soldelor şi pensiilor militare ale aliaţilor, sens în care şi legislaţia noastră actuală în domeniu a fost adaptată la aceste principii.
Astfel, în România pensia militară de stat reprezintă 60% din baza de calcul (solda lunară brută din ultima lună de activitate /media soldelor pe ultimele şase luni) la care se adaugă procente suplimentare în funcţie de depăşirea vechimii standard în serviciu (25 de ani) şi/sau condiţiile de muncă în care cadrele militare şi-au desfăşurat activitatea. Cuantumul pensiei stabilite nu poate depăşi 100% din baza de calcul a pensiei.
3. Sistemul pensiilor militare, reglementat de Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, face parte din sistemele ocupaţionale de pensii guvernate de directivele Comunităţii Europene.
Astfel, potrivit concluziilor rezultate în cadrul reuniunii bilaterale desfăşurate la Bruxelles în ianuarie 2007, între experţii comunitari şi reprezentanţii instituţiilor naţionale din România, , care gestionează sisteme speciale de securitate socială, inclusiv pensii, “actualul sistem al pensiilor militare de stat din România face parte din sistemele ocupaţionale de pensii guvernate de Directiva 86/378/EEC, amendată prin Directiva 97/96/EC adoptată în considerarea jurisprudenţei Curţii Europene de Justiţie”.
Conform reglementărilor comunitare, criteriile decisive pentru încadrarea unui sistem de securitate socială ca sistem ocupaţional sunt îndeplinite, în totalitate, de actuala lege a pensiilor militare de stat din România, respectiv: această lege se referă la o categorie particulară de lucrători (cadrele militare - aşa cum sunt acestea definite de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare), acordarea pensiei este direct legată de durata serviciului militar, iar pensia este calculată prin raportare la ultima soldă a cadrului militar.
În context, includerea pensiilor militare într-un sistem unitar de pensii vine în contradicţie cu prevederile dispoziţiilor art. 148 alin. (2) din Constituţia României, republicată: “ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”, coroborate cu cele ale articolului 249 din Tratatul de constituire a Comunităţilor europene, conform cărora, statele sunt obligate să aducă la îndeplinire prevederile tuturor directivelor europene.
4. Existenţa unor sisteme de pensii speciale, aplicabile unor categorii profesionale diferite, este în deplină concordanţă cu Costituţia României şi cu prevederile internaţionale, inclusiv cele europene, din această materie.
Motivul pentru care reglementarea specială a regimului juridic al pensionării în cazul cadrelor militare este acceptată la nivelul UE, îl constituie faptul că această categorie socio-profesională are restrânsă drastic exercitarea unor drepturi fundamentale, asigurându-se astfel, o compensare echitabilă.
În concret, cadrele militare din România au îndatoriri speciale şi se supun unor interdicţii şi restrângeri severe ale drepturilor civile şi politice, pe fondul unui regim sancţionator mult mai drastic. Semnificative în acest sens sunt prevederile Legii nr.80/1995 privind Statutul cadrelor militare, respectiv ale art.8, lit. a), f) – referitoare la îndatoriri, ale art.28, art.30 şi art.31 – referitoare la interdicţii şi ale art.29 – referitoare la restrângeri.
Încadrarea cadrelor militare ca şi categorie socio-profesională cu statut special distinct este determinată de următorii factori:
a). inaplicabilitatea în cazul cadrelor militare, a prevederilor Codului Muncii;
b). asprimea Codului penal, care incriminează şi sancţionează cu privare de libertate anumite fapte (infracţiuni: absenţa nejustificată de la unitate sau de la serviciu, care depăşeşte 3 zile, dezertare, insubordonare, părăsirea postului sau comenzii) săvârşite de militari, fapte care, dacă ar fi săvârşite de civili – în cadrul raporturilor de muncă – ar reprezenta, cel mult, abateri disciplinare, sancţionabile în cel mai drastic caz cu desfacerea contractului de muncă.
Prevederile referitoare la nediscriminare ale art. E) din partea a V-a a Cartei Sociale Europene, revizuite, cuprinde şi dispoziţia potrivit căreia „o diferenţă de tratament pe un motiv obiectiv şi rezonabil nu este considerată ca discriminatorie”. De asemenea, jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României, referitoare la aplicarea principiului egalităţii în faţa legii şi al nediscriminării, a stabilit constant, în deplin acord cu jurisprudenţa în materie, şi ea constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, că principiul egalităţii nu este sinonim cu uniformitatea şi că pentru situaţii diferite poate exista un tratament juridic diferit, recunoscându-se dreptul la diferenţă.
Relevant este, în context, şi punctul de vedere al Consiliului Legislativ al României care invederează că este imposibilă, din punctul de vedere al interpretării Legii Fundamentale de către Curtea Constituţională a României, integrarea în sistemul public de pensii a pensiilor militare de stat (similar ca şi în cazul magistraţilor, supuşi şi ei unui regim sever de restricţii şi interziceri). Astfel, “Curtea Constitutională reţine că instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare şi pentru magistraţi nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensare parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună magistraţii şi militarii“ (Decizia Curţii Constituţionale a României nr.20/02.02.2000, M.Of.nr.72/ 18.02.2000).
5. Recalcularea pensiilor cadrelor militare - în dezacord cu legislaţia europeană şi cu Constituţia României
Dezideratul recalculării pensiilor cadrelor militare, stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii preconizatului sistem unitar de pensii, vine în contradicţie flagrantă cu jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului şi cu Constituţia României, prin încălcarea dreptului de a beneficia de proprietatea pe care titularii acesteia o deţin şi a principiului neretroactivităţii legii.
Astfel, conform prevederilor art.14 din Convenţia pentru interzicerea discriminării şi a art.1 din Protocolul 1 referitor la protecţia proprietăţii, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că noţiunea de bun înglobează orice interes al unei persoane de drept privat ce are valoare economică, astfel încât dreptul la pensie şi, evident dreptul la salariu, sunt asimilate dreptului de proprietate (cauza Buchen contra Republicii Cehia, cauza Fravednaya contra Rusia, cauza Akdeejeva contra Letonia).
În aceste condiţii, recalcularea pensiilor potrivit noilor criterii având ca rezultat diminuarea cuantumului acestora echivalează cu o expropriere, ori potrivit prevederilor art.44 şi art.47 alin.(2) din Constituţia României, dreptul la pensie şi cel de proprietate privată (nu privite generic şi abstract, lipsite de conţinut, ci în raport de modul de calcul şi valoarea lor legal stabilită) sunt garantate si ocrotite de stat.
Recalcularea pensiilor aflate în plată încalcă şi principiul neretroactivităţii legii, (cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile), statuat de art.15 alin.(2) din Constituţia României. În această privinţă, jurisprudenţa Curţii Constituţionale este constantă în a decide că legea posterioară nu poate atinge dreptul născut sub imperiul legii anterioare, deoarece ar însemna ca legea nouă să fie aplicată retroactiv, contrar prevederilor constituţionale citate şi cerinţelor legate de asigurarea stabilităţii raporturilor juridice. Aşadar o nouă lege a pensiilor nu poate conţine prevederi de natură a afecta cuantumul pensiilor aflate în plată chiar şi atunci când modul de calcul al pensiilor se modifică prin noua reglementare.
Jurisprudenţa Curţii Constituţionale prin care se constată şi decide asupra imposibilităţii aplicării unei recalculări pe baza unei legi noi a pensiilor deja aflate în plată, cu afectarea în sens negativ a acestora şi implicit cu efectul pierderii/ diminuării unor drepturi deja câştigate, este ilustrată prin următoarele decizii: Decizia nr.46/12.02.2002, M.Of.nr.218/01.04.2002, Decizia nr.375/06.07.2005, M.Of.nr.591/08.07.2005, Decizia nr.290/01.07.2004, M.Of.nr.735/16.08.2004, Decizia nr.278/21.03.2006, M.Of.nr.346/17.04.2006,
În concluzie, prin includerea militarilor români în sistemul public de pensii Guvernul încalcă flagrant Costituţia, precum şi principiile stabilite de legislaţia Uniunii Europene în materie de asigurări sociale. În acest fel, în materie de drepturi, comparativ cu militarii NATO, militarii români sunt privaţi de dreptul la pensie militară de stat (pensie ocupaţională) pentru care atât Parlamentul şi cât şi Guvernul României îşi asumă o mare responsabilitate, greu de cuantificat în acest moment.

PREŞEDINTELE PREŞEDINTELE
A.N.C.M.R.R din M.Ap.N “A.I.CUZA” - A.C.M.R.R din S.R.I -
Filiala TIMIŞ Sucursala TIMIŞ
General de brigadă (r) General de brigadă (r)
IOAN TOMA


PREŞEDINTELE PREŞEDINTELE
A.C.M.R.R din M.A.I - A.N.V.R -
Filiala TIMIŞ Filiala TIMIŞ


SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE-
FILIALA 1 TIMIŞOARA
PREŞEDINTE
Colonel (r)
dr. MARIAN CONSTANTIN

04 martie 2010

ÎN ATENŢIA VIITORILOR MEMBRI AI S.C.M.D.!

ÎN ATENŢIA VIITORILOR MEMBRI AI S.C.M.D.!

1). Pentru finalizarea demersului dumneavoastră de aderare la SINDICATUL CADRELOR MILITARE / Filiala 1 Timişoara, vă rugăm să aveţi amabilitatea ca până în data de 18.03.2010 să depuneţi următoarele:
copia documentului de depunere (foaie de depunere/vărsământ; ordin de plată; recipisă bancară, etc.) a contravalorii cotizaţiei de membru.
Reamintim că nu se percepe taxă de înscriere, iar valoarea cotizaţiei anuale este de 120 lei. Aceasta se poate achita integral sau în 2 tranşe semestriale a câte 60 lei în unul din următoarele conturi ale S.C.M.D.:

B.R.D. - S.G. / Agenţia „Carol” - RO41BRDE441SV79262374410
PIRAEUS BANK / Agenţia „Ritmului” - RO47PIRB4235725028001000

- 2 fotografii tip „buletin”, format 3x4 cm pentru legitimaţia de membru;
- copie de pe buletin / carte de identitate;
- copie de pe fila 1 a livretului militar sau de pe decizia / cuponul de pensie;
- cerere de înscriere – pentru cei care din diverse motive încă nu au depus-o.

2). În perioada 08.03.2010 – 18.03.2010 conducerea Filialei Timiş va asigura prin rotaţie zilnic de luni până joi (inclusiv), permanenţa între orele 18:00 – 19:00 pentru preluarea acestor documente în holul de la parterul Cercului Militar.
3). Seturile de documente scanate pot fi transmise şi la căsuţa de e-mail: eagle2tm@yahoo.com cu specificarea titularului. Apelăm pe această cale la camarazii ce deţin adrese electronice să acorde asistenţă colegială şi celor care încă nu şi-au creat o căsuţă de e-mail.
4). Telefoanele de contact ale membrilor conducerii Filialei Timiş a S.C.M.D. sunt:
Constantin MARIAN preşedinte 0746 032.662 asigura continuitatea conducerii SCMD in ziua de 08.03.2010
Cornel BĂBUŢĂ vicepreşedinte 0730 903.368 asigura conducerea in 15.03.2010 si 18.03.2010
Florian PÂRVU vicepreşedinte 0746 087.273 asigura conducerea in 16.03.2010
Nicolae DURAC vicepreşedinte 0742 450.285 asigura conducerea in 09.03.2010
Aurelian CÂŢOIU vicepreşedinte 0723 598.256 asigura conducerea in 17.03.2010
Octavian CHIRIAC vicepreşedinte 0745 346.767 asigura conducerea in 11.03.2010
Cătălin MIHALACHE secretar 0723 698.822 asigura conducerea in 10.03.2010 e/mail: eagle2tm@yahoo.com

Nu ezitaţi să ne contactaţi pentru orice problemă sau nelămurire referitoare la cele comunicate!
Constantin MARIAN
- preşedinte -

03 martie 2010

CERERE DE INSCRIERE IN SCMD ! ( la cererea unor camarazi care vor sa se inscrie in SCMD )

Cererea de inscriere in SCMD (model)


SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATEAdresa: Bucuresti, str.Bogota, nr.6, Sector 1 ; Punct de lucru: Bucuresti, str. Dakar, nr. 30, Sector 1E-mail: secretariatscmd@yahoo.com ; Site Internet: http://sindicatulcmd.blogspot.com/ Conturi bancare : BRD, Agentia Carol, RO41BRDE441SV79262374410PIRAEUS BANK, Agentia Ritmului, RO47PIRB4235725028001000Cod fiscal : 26096263Telefon : 0724351784, 0728118094, 0722320859, 0723603885Fax : 0318177371


CERERE DE INSCRIERE

Subsemnatul (a) Gradul...........(nume) ……....………......... (prenume) ………….......................domiciliat (a) în localitatea...str.......nr.....bloc.....sc....ap......Jud/Sect......... cod postal.............………………………………………………………………………………………………………………………………………….posesor al B.I.(C.I.) seria …… nr. …………. C.N.P. ...solicit primirea mea in Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD).Am luat cunoştinţă de prevederile Statutului SCMD şi mă oblig să le respect .Sunt angajat (a) la ........(institutia, intreprinderea), in functia de .......................Sunt născut (a) la data de …….........… in localitatea …………....... jud. .....................Mă oblig să contribui prin activitatea mea la realizarea scopului şi obiectivelor SCMD.Structura din sistemul national de aparare din care am facut parte :………………………………………………(MapN, MAI, SRI, STS, SIE, s.a.m.d.)Datele mele de contact sunt urmatoarele :Tel. Fix domiciliu :…………Tel. serviciu ……………Tel. Mobil………………….......…Fax …………………………E-mail ………………………Adresa postala ...............................................................................................................................................
Data inaintarii cererii:……………………..
…………………………………………………………
(NUMELE, PRENUMELE, SEMNATURA)

02 martie 2010

CONVOCARE URGENTA A CONDUCERII SCMD FILIALA 1 TIMISOARA !

CONVOCARE DE URGENTA !

Astazi MARTI 02.03.2010 la ora 18.00 conducerea SCMD Filiala 1 Timisoara ne intalnim la CERCUL MILITAR TIMISOARA in sala de sedinte de la etajul I . Am rugamintea sa va anuntati reciproc cei 5 vicepresedinti !

Presedintele Filialei 1 SCMD Timisoara
Col.rez. CONSTANTIN MARIAN

01 martie 2010

CONDUCEREA FILIALEI 1 TIMISOARA A SCMD CARE A FOST ALEASA ASTAZI 01.03.2010 !

Presedinte : col.rez.CONSTANTIN MARIAN

Vicepresedinti : col.rez. DURAC NICOLAE
cpt.cdor.rez. CÎŢOIU AURELIAN
comisar şef BĂBUŢĂ CORNEL
col.magistrat rez. PÎRVU FLORIN
comisar şef CHIRIAC OCTAVIAN

Secretar : Mr. rez. MIHALACHE CĂTĂLIN