INFORMARE
Vă prezint mai jos poziţia unei
instituţii „de căpetenie „ a statului român actual, pentru a ne fi clar, dacă
mai era nevoie, că în faţa atât de clamatei corectitudini a justiţiei, noi nu
avem nicio şansă. Nu voi înţelege niciodată de ce tot ce reprezintă autoritate
publică a pus tunurile pe noi! Iată unde s-a ajuns din cauza lipsei noastre de
coeziune şi de acţiune. În această situaţie apreciez că mult hulita Lege 241
reprezintă o victorie importantă, obţinută strict pe cale politică, deoarece în
justiţie nu vom câştiga NICIODATĂ. Oricât ar fi de necesar, un partid al
nostru, al rezerviştilor este aproape imposibil de realizat. Pentru aceasta e
nevoie de un lider puternic şi de bani, mulţi bani. Liderii noştri militari
sunt fie ajunşi în poziţii înalte pe principiul p.c.r., deci fără valoare
intrinsecă, fie agăţaţi de justiţie pentru că au uitat de onoare şi demnitate
şi s-au dedat la furtişaguri (faţă de
marii corupţi sunt mici copii, dar au picat în plasă), fie valoarea militară nu
e totuna cu cea politică, şi aici avem exemplu pe Averescu sau chiar mareşalul
Antonescu. Ce-i drept, sunt şi alte domenii unde ultimul aspect poate fi probat
în practică, şi aici poate fi amintit Nicolae Iorga. Mulţi dintre noi, naivi de
bună credinţă, au blamat implicarea rezerviştilor în politică, şi s-au retras
din luptă, acuzând maşinaţiunile celor din vârful organizaţiilor care ar fi
putut să facă ceva, în loc să acţioneze energic, de jos în sus, pentru a dovedi
că suntem o forţă, aşa cum am fost, din păcate, o singură dată. Se poate
încerca crearea unui partid, nu spun nu, dar până atunci ar trebui să
resuscităm ceea ce avem, activitatea filialelor din ţară ale organizaţiilor de
militari în rezervă şi în retragere, structură teritorială extem de valoroasă,
care dacă ar avea lideri bătăioşi, sprijiniţi de o parte importantă a
camarazilor, sigur va atrage atenţia decidenţilor politici ai momentului.
Altfel...
„CCR a motivat de ce nu s-a aplicat
art.180 alin (7) al Legii 19/2000- cuantumul mai avantajos- la recalcularea
pensiilor militare
DECIZIA Nr.149
din 18 martie 2014
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.7 alin.(1)
din Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale
art.1 alin.(1) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011 privind
stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți
din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și ale
art.3 alin.(1) din anexa nr.3 la această ordonanță de urgență
Publicată în Monitorul Oficial nr.343 din 09.05.2014
din 18 martie 2014
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.7 alin.(1)
din Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale
art.1 alin.(1) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011 privind
stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți
din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și ale
art.3 alin.(1) din anexa nr.3 la această ordonanță de urgență
Publicată în Monitorul Oficial nr.343 din 09.05.2014
AugustinZegrean — președinte
ValerDorneanu — judecător
ToniGreblă — judecător
PetreLăzăroiu — judecător
MirceaȘtefanMinea — judecător
DanielMariusMorar — judecător
Mona-MariaPivniceru — judecător
PuskásValentinZoltán — judecător
TudorelToader — judecător
Ioana Marilena Chiorean —
magistrat-asistent
În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate aduse
dispozițiilor art.7 alin.(1) din Legea nr.119/2010 și celor ale art. 180
alin.(7) din Legea nr.19/2000, Curtea s-a pronunțat prin Decizia nr.1.268 din
27 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr.826 din 22 noiembrie 2011, reținând că dreptul ca, în urma recalculării, să
fie păstrat în plată cuantumul pensiei cel mai avantajos „a fost prevăzut de
Legea nr.19/2000 numai pentru pensiile din sistemul public de pensii, respectiv
cele întemeiate pe sistemul contributiv, întrucât numai în acest caz cuantumul
pensiei poate fi considerat ca fiind un drept câștigat”. Prin urmare, Curtea a
reținut că „nu se poate vorbi despre o identitate de situații între prevederile
Legii nr. 19/2000 și dispozițiile de lege criticate ale Legii nr.119/2010,
astfel că tratamentul juridic diferit nu poate dobândi semnificația unei
încălcări a principiului egalității în drepturi a cetățenilor ori a
principiului neretroactivității legii civile”.
dispozițiilor art.7 alin.(1) din Legea nr.119/2010 și celor ale art. 180
alin.(7) din Legea nr.19/2000, Curtea s-a pronunțat prin Decizia nr.1.268 din
27 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr.826 din 22 noiembrie 2011, reținând că dreptul ca, în urma recalculării, să
fie păstrat în plată cuantumul pensiei cel mai avantajos „a fost prevăzut de
Legea nr.19/2000 numai pentru pensiile din sistemul public de pensii, respectiv
cele întemeiate pe sistemul contributiv, întrucât numai în acest caz cuantumul
pensiei poate fi considerat ca fiind un drept câștigat”. Prin urmare, Curtea a
reținut că „nu se poate vorbi despre o identitate de situații între prevederile
Legii nr. 19/2000 și dispozițiile de lege criticate ale Legii nr.119/2010,
astfel că tratamentul juridic diferit nu poate dobândi semnificația unei
încălcări a principiului egalității în drepturi a cetățenilor ori a
principiului neretroactivității legii civile”.
Col(r) Radu AROMÂNESEI
