18 aprilie 2013

Opinie



Răbdare până la capăt !
           
            Ca să fim cinstiţi, adversarii noştri au acţionat inteligent atunci când au fost puşi în situaţia de a se trezi în Bucureşti cu o acţiune a SCMD concomitent cu desfăşurarea unui eveniment politic important. Ne-au învăluit cu nişte promisiuni care „nu puteau fi refuzate” (cum se exprimau cei din filmul „Naşul”), astfel că , oricum o luam, acţiunea din 19 aprilie nu avea sens. Pericolul trecând, a venit o nouă amânare, de data aceasta pentru 2014 !
            Ce-i de făcut , în condiţiile în care SCMD are de înfruntat un adversar care are la dispoziţie instituţiile statului, acces nelimitat la mass media şi sprijinul serviciilor speciale?
            Oricum, în perioada următoare, sindicatul trebuie să-şi întărească rolul de a-i  îndruma pe aceia dintre camarazii noştri care se confruntă atât cu noi decizii de pensie nefavorabile cât şi cu ameninţarea „recuperărilor” care au început să ne asalteze.  
            Ca perspectivă, cred că trebuie să strângem legăturile cu toate organizaţiile de rezervişti militari, să ducem acţiuni mai susţinute de explicare a faptului că scopul nostru nu se limitează doar la aspectele pecuniare ale existenţei, cât la faptul că încălcarea unui drept legal obţinut este inadmisibil într-o societate modernă, democratică, să încercăm să atragem sprijinul acelei părţi a establishment-ului politic care are nevoie de aliaţi pentru confruntările electorale ce vor veni, concomitent cu identificarea şi sancţionarea celor care, în ciuda unor aparenţe, ne sunt de fapt ostili.
            Toate acestea însă au nevoie de perseverenţa noastră, de puterea de a rezista loviturilor şi tentaţiei abandonului.
                                     „Oricare-ar fi sfărşitul luptei,
                                       Să stai luptând , căci eşti dator.

                                       Trăiesc acei ce vreau să lupte;
                                       Iar cei fricoşi se plâng şi mor.

                                       De-i vezi murind, să-i laşi să moară,
                                       Căci moartea e menirea lor.”              (George Coşbuc-Lupta vieţii)
                                                                                                                                             

Col(r) Radu AROMÂNESEI