Răbdare până la capăt !
Ca să fim cinstiţi,
adversarii noştri au acţionat inteligent atunci când au fost puşi în situaţia
de a se trezi în Bucureşti cu o acţiune a SCMD concomitent cu desfăşurarea unui
eveniment politic important. Ne-au învăluit cu nişte promisiuni care „nu puteau
fi refuzate” (cum se exprimau cei din filmul „Naşul”), astfel că , oricum o
luam, acţiunea din 19 aprilie nu avea sens. Pericolul trecând, a venit o nouă
amânare, de data aceasta pentru 2014 !
Ce-i de făcut , în
condiţiile în care SCMD are de înfruntat un adversar care are la dispoziţie
instituţiile statului, acces nelimitat la mass media şi sprijinul serviciilor
speciale?
Oricum, în perioada
următoare, sindicatul trebuie să-şi întărească rolul de a-i îndruma pe aceia dintre camarazii noştri care
se confruntă atât cu noi decizii de pensie nefavorabile cât şi cu ameninţarea
„recuperărilor” care au început să ne asalteze.
Ca perspectivă, cred că
trebuie să strângem legăturile cu toate organizaţiile de rezervişti militari, să
ducem acţiuni mai susţinute de explicare a faptului că scopul nostru nu se
limitează doar la aspectele pecuniare ale existenţei, cât la faptul că
încălcarea unui drept legal obţinut este inadmisibil într-o societate modernă,
democratică, să încercăm să atragem sprijinul acelei părţi a establishment-ului
politic care are nevoie de aliaţi pentru confruntările electorale ce vor veni,
concomitent cu identificarea şi sancţionarea celor care, în ciuda unor
aparenţe, ne sunt de fapt ostili.
Toate acestea însă au
nevoie de perseverenţa noastră, de puterea de a rezista loviturilor şi
tentaţiei abandonului.
„Oricare-ar fi sfărşitul luptei,
Să stai luptând , căci eşti dator.
Trăiesc acei ce vreau să lupte;
Iar cei fricoşi se plâng şi mor.
De-i vezi murind, să-i laşi să moară,
Căci moartea e menirea lor.” (George Coşbuc-Lupta
vieţii)
Col(r) Radu AROMÂNESEI