OPINIE

Avatarul* Armatei de Rezervă

Legi, ordonanţe de urgenţă, hotărâri de guvern, acte normative emise unul după altul, ani la rând, cu un singur scop: să umilească, să bulverseze, să chinuie anii pe care îi mai au de trăit unii dintre noi.

 De ce  ?

 ……!

SITUAŢIA INIŢIALĂ A SISTEMULUI PENSIILOR MILITARE

Statutul cadrelor militare, care reglementa locul şi rolul instituţiei militare şi a personalului militar în societate, drepturile şi obligaţiile acestora, a fost stabilit prin Legea nr. 80/1995, lege organică.

 Elaborată pe baza experienţei anterioare referitoare la legislaţia militară, de la înfăptuirea statului român modern, dar şi în acord cu cerinţele condiţiilor sociale actuale, acest act normativ a stat la baza elaborării Legii 164/2001 şi a Legii 179/2004, prin care se reglementa problema pensiilor militare de stat, respectiv a pensiilor de stat ale poliţiştilor.

În acelaşi scop a fost promulgată şi Hotărârea Guvernului (HG) nr. 1294/2001, care stabilea locurile de muncă şi activităţile cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii specifice pentru cadrele militare în activitate. Aceasta avea, de asemenea, un impact major asupra determinării vechimii în muncă şi implicit asupra cuantumului pensiilor militare.

În afară de faptul că prin aceste legi se stabilea modul de calculare al pensiei după criterii clare, în conformitate cu performanţele profesionale ale militarului, cu nivelul pregătirii, cu  locul şi rolul său în ierarhia militară, o prevedere importantă era aceea că, ţinând cont de continuarea obligaţiilor militare faţă de stat şi după trecerea în rezervă, pensia militară se actualiza în strânsă legătură cu evoluţia soldei corespunzătoare gradului şi funcţiei avute în timpul serviciului activ.

Actele normative mai înainte enumerate, chiar dacă nu au fost perfecte, au indus un sentiment de siguranţă şi normalitate pentru personalul din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din România, fiind recunoscut şi acceptat ca atare de cei în cauză prin faptul că respecta principiile ierarhice şi de competenţă proprii carierei militare.

BULVERSAREA SISTEMULUI PENSIILOR PENTRU MILITARI

            Prima lovitură pe care au recepţionat-o pensionarii ÎNCĂ militari a fost Legea 329/2009, care prin capitolul IV limitează dreptul constituţional la muncă şi anulează posibilitatea multor rezervişti de a-şi valorifica pregătirea profesională, cunoştinţele şi competenţa în folosul societăţii civile, în condiţiile în care nu numai în România, dar oriunde, militarii ies din serviciul activ la vârste inferioare celor la care angajaţii civili se pensionează, dar numai în România nu mai este nevoie de experienţa şi abilităţile acestora!

Starea de normalitate pentru pensionarii militari a încetat definitiv prin Legea nr. 119/ 2010 privind unele măsuri în domeniul pensiilor, prin care pensiile militare DE STAT devin pensii din sistemul PUBLIC, urmând a fi recalculate după o metodologie total improprie specificului activităţii militare.

O experienţă în acest sens oarecum exista, prin Legea nr. 19/2000, actualizată în 2010, prin care au fost recalculate pensiile din domeniul public, numai că în această lege exista un articol care împiedica pierderea unui drept câştigat:

“Art. 180(7)- În situaţia în care cuantumul pensiilor stabilit (conform noii proceduri) este mai mic decât cel stabilit  în baza legislaţiei anterioare, se păstrează în plată cuantumul ANTERIOR (s.n.)”

            Această prevedere nu există în Legea 119/2010 , iar prin Hotărârea de Guvern nr. 735 din 21 iulie 2010  privind recalcularea pensiilor militare, în ianuarie 2011 pensiile militarilor în rezervă/retragere, acum devenite pensii din sistemul public, vor fi diminuate, TOATE, cu procentaje în jur de 60%.

            Suspendarea aplicării HG nr. 735/2010 de către o decizie a Curţii de Apel Cluj, confirmată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reprezentat doar un moment de respiro…

 Pentru ca lovitura dată militarilor să fie deplină, în acelaşi an este emisă prin fraudă parlamentară Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (Legea Anastase), prin care pensionarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională li se desfiinţează statutul de militar dobândit prin Legea nr. 80/1995 şi urmează a li se calcula pensiile ca şi cum ar fi contribuit la bugetul asigurărilor sociale , fără nicio legătură cu locul, rolul şi importanţa funcţiei îndeplinite pe timpul serviciului militar. Evoluţia pensiei urmează în felul acesta să fie determinată de modificările punctului de pensie, a cărui valoare este stabilită pe baza unei contributivităţi practic inexistente !

De menţionat că  până în acel moment Armata , ca şi celelalte instituţii cu regim militarizat, a contribuit pentru personalul propriu la bugetul de stat, conform actelor normative în vigoare, buget de stat de unde se primeau atât soldele cadrelor din serviciul activ cât şi pensiile celor din  rezervă.

În felul acesta, neavând practic contribuţii la bugetul asigurărilor sociale, militarii devin pur şi simplu asistaţi sociali, asemenea persoanelor defavorizate !

            Urmare a valului uriaş de proteste la nivel naţional la care au participat militarii în rezervă şi în retragere în ianuarie 2011, guvernul Băsescu-Boc a emis OuG nr. 1/2011, aprobată ulterior prin Legea 165/2011, care stabilea o altă metodologie de revizuire a pensiilor pentru rezervişti, la fel de aberantă şi fără nicio legătură cu principiile care ghidează evoluţia personalului în cadrul carierei militare şi care contestă în continuare calitatea de militari a rezerviştilor. Aceasta, deşi prin Legea nr. 53/2011, se modifică şi se completează statutul cadrelor militare, prelungindu-se obligaţiile militare ale rezerviştilor , indiferent de grad, până la 63 ani . Prin urmare, pe de o parte se anulează DREPTURILE ce decurg din calitatea de militar în rezervă, dar se prelungesc OBLIGAŢIILE militare faţă de stat !

            Transpunerea în practică a  noilor reglementări (OuG nr. 1 din 2011/Legea 165 din 2011), a dus la situaţii aberante şi vexatorii pentru mulţi militari, în special din rândul celor care au deţinut funcţii de mare răspundere, deoarece în multe cazuri militari cu grade inferioare au primit pensii care au depăşit copios pe cele ale propriilor comandanţi.

Mai mult, clamata economie s-a transformat într-o veritabilă povară asupra bugetului asigurărilor sociale, deoarece unii dintre rezervişti au primit, fără ca ei să fi cerut sau să-şi explice, cuantumuri lunare ale pensiilor echivalente cu mari câştiguri la jocurile de noroc….

 Desigur, unora dintre militarii în rezervă şi îndeosebi multora dintre cei în retragere li s-au reparat neregulile sau nedreptăţile cuprinse în cuantumul pensiei militare, dar altora li s-a diminuat abuziv şi nejustificat baza de calcul pentru stabilirea punctelor de pensie, fie din cauza incompetenţei , neglijenţei sau neatenţiei celor care trebuiau să furnizeze şi să folosească datele corecte şi nu au făcut-o, fie din cauza pierderii şi/sau deteriorării documentaţiei primare necesare.

Pentru ca bulversarea sistemului de pensii pentru militari să fie şi mai profundă, guvernul Băsescu-Boc a emis o nouă hotărâre, de data aceasta “secretă” (de ce ?) , HG-S nr. 1019/2010, prin care modifică HG nr. 1294/2001, stabilind condiţii mai avantajoase pentru militari referitoare la gradul de dificultate/pericol pentru locurile de muncă şi activităţile specifice. Acest act normativ, care în mod explicit modifică o hotărâre de guvern anterioară, deci nu este o reglementare nouă, care urmează să acţioneaze numai în viitor, prevede în mod abuziv şi discriminatoriu că se referă numai la militarii care părăsesc serviciul activ după data de 1 ianuarie 2011 ( de parcă după această dată condiţiile de muncă din aceleaşi unităţi militare în care au activat cei pensionaţi înaite au devenit brusc mai dure!).

 Constrâns însă de acţiunile de protest tot mai puternice ale multor rezervişti, ministrul Apărării Naţionale din acelaşi guvern (Gabriel Oprea), decide ca aceste prevederi mai favorabile să se aplice şi unor militari trecuţi în rezervă înainte de data prevăzută în actul legislativ , după criterii care uneori nu au avut nicio legătură cu situaţia reală (au fost cazuri când  s-au acordat abuziv condiţii speciale pe timpul când cei în cauză urmau cursurile diferitelor instituţii militare de învăţământ sau li s-au atribuit funcţii pe care nu le-au deţinut, numai din dorinţa de a le creşte pensia şi a-i determina să nu mai protesteze!).

EVOLUŢIA SITUAŢIEI DUPĂ VICTORIA USL ÎN ALEGERI

Conform devizei electorale „Dreptate până la capăt”, după instalarea guvernului Ponta 1, ministrul Apărării Naţionale - Gl.Lt.(r) Corneliu Dobriţoiu, familiarizat cu problemele militarilor în rezervă, a iniţiat un dialog cu organizaţiile reprezentative ale acestora, în vederea elaborării unei noi legi a pensiilor militare de stat. În acelaşi timp a contribuit la  adoptarea unei amnistii fiscale (Legea nr. 84/2012), prin care s-a evitat plata de către rezervişti a diferenţei dintre pensia militară primită până la finalizarea revizuirii şi pensia calculată pe baza OuG nr.1/2011(L 165/2011), a adoptat măsuri de punere în ordine a acordării de grade militare şi  a iniţiat un audit intern pentru a clarifica situaţia modului în care au fost stabilite cuantumurile pensiilor militarilor în rezervă conform legislaţiei încă în vigoare (speram noi).

Din păcate, timpul scurt avut la dispoziţie de către Domnia Sa la conducerea destinelor Armatei, şi a Armatei de Rezervă în acelaşi timp, nu i-a permis să ia toate măsurile pentru a remedia situaţia  existentă la nivelul pensiilor rezerviştilor şi la statutul acestora, ba mai grav, nu a avut nici posibilitatea de a îndepărta din structurile superioare ale compartimentelor cu atribuţii în aceste domenii a persoanelor care prin oportunism faţă de vechea guvernare, prin incompetenţă sau rea-voinţă au adus prejudicii importante celor care şi-au desfăşurat cu devotament activitatea sub Drapel.

Mai mult, după ce la conducerea Ministerului Apărării Naţionale a venit o altă echipă, problema elaborării noii legi a pensiilor militare de stat , iniţiată de ministrul Dobriţoiu, precum şi redobândirea dreptului neîngrădit la muncă, prin abogarea cap.IV/L 329/2009,  au fost amânate sine die, iar desfăşurarea auditului a fost redirecţionată, culmea, împotriva celor cu pensiile diminuate, tocmai pentru a nu-l deranja pe fostul ministru Oprea, acum aliat şi persoană de maximă importanţă a noii Puteri.

Astfel, în loc de a se analiza cum de au ajuns pensiile unor rezervişti la cuantumuri la care nici mulţi dintre  generali nu ar fi putut accede, s-a hotărât revenirea în aşa zisa legalitate a condiţiilor de muncă (o legalitate discriminatorie), ceea ce a afectat în special pe cei cu pensiile diminuate, care pe lângă faptul că deşi nu ei au solicitat să fie încadraţi în condiţii de muncă  prin încălcarea legii (asta a făcut-o ministrul Oprea), acum trebuie să suporte, pe lângă diminuarea pensiei, şi executarea silită a sumelor primite nemeritat  în urma ilegalităţii săvârşite de conducerea MApN!

Ca urmare, de la sfârşitul anului 2012 şi până la începutul toamnei 2013, militarii în rezervă au primit o avalanşă de noi decizii de pensie, fiecare cu un cuantum mai mic decât precedenta, pe măsură ce se găseau alte probleme în calcularea pensiilor după legislaţia Băsescu-Boc-Anastase. Mai mult, sumele care constituiau diferenţa urmau să fie recuperate de la „beneficiari” prin executare silită, ceea ce presupunea intrarea în iarna următoare şi cu pensiile diminuate, şi datori la stat, şi cu diminuarea dreptului la muncă şi  fără statutul de militar promis a ne fi restabilit!

În această conjunctură şi ca urmare a presiunilor exercitate de către organizaţiile militarilor în rezervă şi în retragere şi în special de SCMD, în vara anului trecut a fost votată, cu peripeţiile ştiute, aşa zisa lege reparatorie, Legea nr. 241/2013.

Prin acest act normativ se stabilesc următoarele:

-                          aceia dintre militarii în rezervă/retragere care au avut pensiile diminuate ca urmare a aplicării algoritmului de calcul prevăzut în OuG nr. 1/2011(L nr. 165/2011), începând cu data de 1 octombrie 2013 vor primi în plată cuantumul pensiei din decembrie 2010, stabilit conform Legii 164/2001(L 179/2004), fără ca această pensie să aibă statut de pensie militară;

-                          se anulează executarea silită pentru recuperarea retroactivă a  sumelor încasate necuvenit ca urmare a încadrării greşite în grupele de muncă.

Adoptarea acestei legi în Parlamentul României şi promulgarea ei în extremis de către Preşedinte a

constituit o necesitate a momentului, deoarece a evitat ca mulţi rezervişti să intre în iarnă şi cu pensiile micşorate şi datori cu sume mari de bani care trebuiau retrocedate, dar era departe de a rezolva problemele acumulate în toţi aceşti ani de adevărată hărţuire.

SOLICITĂRILE MILITARILOR ÎN REZERVĂ/RETRAGERE

            1. Adoptarea Legii pensiilor militare de stat.

Este un obiectiv asumat de către partidele din USL pe timpul campaniei electorale, ca urmare a nedreptăţii la care au fost supuşi militarii prin măsurile abuzive ale regimului Băsescu –Boc. Necesitatea unui asemenea act legislativ rezidă din faptul că, de la obţinerea primului grad ca ofiţer, maistru militar sau subofiţer şi până la vârsta de 63 ani, iar în situaţii excepţionale chiar şi după această vârstă, cadrele militare sunt în evidenţa Armatei şi pot fi rechemate în activitate, pentru a-şi face datoria faţă de stat şi naţiune conform pregătirii şi capacităţii lor. Aceasta presupune, implicit, menţinerea concordanţei cuantumului pensiei cu evoluţia veniturilor obţinute de militarii în activitate, cu grade şi funcţii echivalente celor dobândite de rezervist la ieşirea din serviciul activ.

După adoptarea legii pensiilor militare de stat, militarii în rezervă/retragere care doresc, vor putea să opteze pentru menţinerea în plată a cuantumului pensiei stabilite pe baza OuG nr. 1/2011(L nr. 165/2011) desigur, dacă acesta a fost stabilit corect.

2. Renunţarea, în perspectiva Legii unitare a salarizării, la stabilirea unei echivalări a soldelor militarilor cu salariile altor bugetari şi la determinarea cuantumului pensiei pe baza principiului contributivităţii.

Spre deosebire de celelalte categorii socio-profesionale, cărora prin lege li se stabileşte nivelul retribuţiei funcţie de o durată a îndeplinirii sarcinilor de serviciu de 8 ore X 5 zile/săptămână, iar toate depăşirile sunt recompensate suplimentar, serviciul militar presupune a fi disponibil PERMANENT, în orice condiţii şi oriunde este nevoie. Deoarece retribuirea funcţie de factorul „timp de lucru” nu este posibilă, stabilirea cuantumului pensiei pe baza principiului contributivităţii este discriminatorie şi nedreaptă faţă de militari.

3. (Re)acordarea dreptului deplin şi nediscriminatoriu la muncă, prin abrogarea Capitolului IV/Legea nr. 329/2009.

Şi acesta este un obiectiv asumat de partidele din USL în campania electorală şi a fost solicitat de militarii în rezervă, care sunt împiedicaţi să muncească în folosul societăţii, în condiţiile în care, conform legii, au ieşit din serviciul activ- ca peste tot în lumea civilizată, la vârste mult sub nivelul la care se pensionează personalul civil.  Reintegrarea în serviciu se face la solicitarea celor care doresc acest lucru, pe baza evaluării de către angajator a competenţei rezervistului de a îndeplini sarcinile de serviciu în domeniul sau în locul de muncă  respectiv, deci nu se pune problema favorizării unei anumite categorii de solicitanţi în detrimentul altora.

4. Recuperarea drepturilor băneşti de care au fost privaţi o parte dintre militarii în rezervă/retragere.

Prin adoptarea Legii nr. 241/2013 statul recunoaşte, implicit, că unui anumit segment din rândul militarilor în rezervă/retragere li s-a făcut o nedreptate, prin privarea acestora de un drept câştigat. Prin urmare este corect, şi moral şi legal, ca acestora să li se returneze sumele de bani care li s-au prelevat ca diferenţă între cuantumul pensiei din decembrie 2010 şi cuantumurile mai mici primite până în luna septembrie 2013 inclusiv. Aceasta cu atât mai mult cu cât aplicarea prevederilor Legii nr. 241/2013 are, prin ea însăşi, efecte negative asupra „beneficiarilor”, din următoarele cauze:

a)                          Prin lege, revenirea la cuantumul pensiei din decembrie 2010 presupune ca, de fapt, rezervistul să primească aceeaşi pensie ca în anul 2007, când a avut loc ultima reactualizare. În felul acesta nu se ţine seama de evoluţia preţurilor, rata inflaţiei, nivelul cursului de schimb al monedei naţionale din această perioadă , deci dreptatea făcută rezerviştilor e destul de strâmbă.

b)                          Mai mult, cuantumul pensiei primit în luna octombrie 2013 nu reprezintă revenirea la o pensie militară, dar nu este nici legat de punctul de pensie stabilit conform  Legii nr. 263/2010, şi care se indexează conform legii în fiecare an. În felul acesta, „beneficiarii” Legii nr. 241/2013 sunt din nou discriminaţi, ei fiind excluşi de la indexările anuale, iar cum legea pensiilor militare se pare că mai are destul timp până a fi promulgată, această excludere devine tot mai greu de suportat.

5. Anularea discriminării dintre militarii trecuţi în rezervă înainte şi după 1 ianuarie 2011.

               Deoarece Hotărârea Guvernului (HG)-S nr. 1019/2010, referitoare la locurile de muncă şi activităţile cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii specifice pentru cadrele militare în activitate, în mod explicit modifică, deci nu înlocuieşte prevederile Hotărârii Guvernului (HG) nr. 1294/2001, este normal şi legal ca noile condiţii să fie aplicate tuturor celor care au beneficiat de prevederile celei din urmă amintite, altfel suntem din nou în faţa unei situaţii clare de discriminare.

     Aceasta şi în situaţia în care gradul de dificultate al condiţiilor de muncă în aceleaşi locuri şi pentru aceleaşi funcţii nu putea fi diferit în cele două perioade stabilite arbitrar de legiuitor.
              6. Acordarea accesului nediscriminatoriu, pentru  toate organizaţiilor militarilor în rezervă/retragere, constituite legal, care nu au caracter lucrativ, la facilităţile oferite de către ministerele tutelare. 

Pe timpul serviciului militar activ, conform prevederilor regulamentare, am avut în grijă „bunurile armatei şi ale poporului”, am contribuit cu toţii la întreţinerea şi dezvoltarea patrimoniului instituţiilor noastre, şi atunci este discriminatoriu ca numai unii dintre noi să beneficieze legal de această logistică.

CONCLUZII

            Noi, cei care am îmbrăţişat cariera armelor, şi care ne-am asumat obligaţia ca până la împlinirea vârstei de 63 ani, cel puţin, să fim pregătiţi a ne face datoria de onoare faţă de stat şi naţiune , suntem conştienţi de faptul că în condiţiile actuale există persoane şi categorii sociale cu o situaţie materială mult mai dificilă decât a noastră.

Este un truism pe care cei aflaţi la conducerea treburilor ţării tot încearcă să ni-l prezinte, atât nouă cât şi societăţii civile, făcându-se că nu înţeleg faptul că sistemul militar, chiar ca şi componentă a sistemului social, are un caracter cu totul aparte, supunându-se unor reguli şi acţionând în condiţii diferite faţă de restul societăţii.

Acest lucru decurge din rolul său de element de acţiune în situaţiile cele mai critice care pot apărea în istoria unui stat, când în cumpănă poate fi însăşi existenţa statului ca entitate.

Desigur, în perioade de relativă linişte - ca cea pe care o parcurgem acum, când zonele de conflict sunt relativ departe de graniţele proprii, în mentalul colectiv se poate insinua ideea că situaţia forţei armate a ţării nu prezintă un prea mare interes; nu trebuie nimeni să creadă că locul fruntaş pe care îl ocupă Armata în diferitele sondaje de opinie reprezintă dovada unui ataşament real al populaţiei faţă de instituţia militară. Este mai degrabă un refugiu în faţa nemulţumirii generate de acţiunile altor componente ale statului, care ne dezamăgesc prin prestaţia lor. Şi atât !

Guvernanţii nu au voie să gândească aşa. Cei care şi-au asumat conducerea statului, indiferent de doctrina politică pe care susţin că o îmbrăţişează, trebuie să conştientizeze că într-o situaţie limită, generată de un conflict armat sau de catastrofe naturale, balanţa între „a fi” sau „a nu mai fi” ,  este înclinată de FORŢA ARMATĂ.

Iar dacă politicienii noştri nu ştiu, deşi mulţi au absolvit diferite cursuri la Universitatea Naţională de Apărare, trebuie să afle că în caz de agresiune asupra teritoriului naţional primii care intră în luptă sunt componenţii FORŢEI ACTIVE, cei care defilează în zilele de sărbătoare, dar pentru că la război se mai şi moare, rezultatul final al luptei este stabilit de acţiunile REZERVEI, de organizarea , dotarea şi moralul acesteia.

Marile imperii clădite de-a lungul veacurilor s-au prăbuşit nu din cauza superiorităţii militare a celor care i-au atacat, ci lipsei de interes manifestat de proprii luptători.

Tehnica de luptă şi materialele necesare pot fi procurate şi în regim de urgenţă în preajma unui conflict, lumea fiind plină de dealer-i gata să satisfacă orice cerere, dar dacă nu avem oameni pregătiţi şi motivaţi pentru a mânui armamentul şi a exploata echipamentele va trebui să închiriem soldaţi.

Sau să ne resemnăm !

Col(r) Radu AROMÂNESEI

(*) AVATAR- transformare neprevăzută (şi chinuitoare) care intervine în evoluţia unei fiinţe sau

                         a unui lucru