... ce aveţi
cu SCMD ?!
Citind Comunicatul –Apel nr. 35
din 10.12.2013 al Biroului Permanent Central al ANCMRR mă încearcă nişte
sentimente contradictorii, pentru că l-am cunoscut bine pe Domnul General(r)
Mihai Iliescu, cel care se doreşte a fi spiritus rector al respectivei
organizaţii.
Sub comanda Domniei Sale am
executat multe trageri de luptă cu rachetele antiaeriene atât în poligonul din
ţară, cât şi în stepa deşertică din zona Astrahanului sovietic. Nu pot să nu
mi-l amintesc în poligonul de la Aşuluk , concentrat asupra indicatorului de
observare circulară, solicitându-mi, în vederea combaterii, coordonatele şi
parametrii de zbor ale ţintelor descoperite de operatorii mei. Eram, de la
soldat la comandant de brigadă, un tot cu un singur scop : îndeplinirea
misiunii ! Sună patetic, dar aşa simţeam noi atunci, şi ne întorceam în ţară
mândri că ţintele au fost descoperite şi nimicite, stârnind admiraţia
arbitrilor care nu prea aveau consemn să fie îngăduitori cu românii, singurii
„aliaţi” fără consilieri sovietici în unităţile lor...
A venit apoi decembrie 1989, când
planşeta cu situaţia aeriană generală se
umpluse cu informaţii false , primite prin reţelele de înştiinţare
centralizată, despre multitudinea de ţinte aeriene care „invadaseră” spaţiul
aerian al României; la insistenţele comandantului brigăzii, i-am raportat că pe
indicatoarele radarelor noastre (care au rezistat bine la bruiaj) , nu avem
nimic în zona de acţiune.
Anii au trecut, drumurile s-au
despărţit, dar nu pot să nu recunosc că în amintirea activităţii desfăşurate în
trecut, la propunerea Domniei Sale, am fost trimis într-un schimb de experienţă
într-un poligon din Texas.
Ceea ce se întâmplă acum, este o
altă poveste, şi îmi vine greu să înţeleg de ce fostul meu comandant este atât
de înverşunat împotriva celor care militează activ pentru repunerea în drepturi
a celor care, „prin numeroase eforturi şi renunţări” , au contribuit din plin
la clădirea atâtor cariere militare de excepţie.
Pe de altă parte, cred că cei
care asemenea Domniei Sale contestă dreptul SCMD de a exista, au dreptate ; SCMD
nu trebuia să se înfiinţeze, deoarece exista ANCMRR !
Conducerea ANCMRR, bucurându-se de „îndelungata legitimitate istorică, de
recunoaştere fără precedent, prin acte de guvernare şi de comandă militară”a
organizaţiei, trebuia să împiedice bulversarea sistemului militar şi abuzurile
împotriva celor care şi-au asumat „misiunea sacră din fragedă tinereţe”.
Conducerea ANCMRR ,
autocaracterizată prin „probitate militară şi morală” , trebuia să acţioneze
aşa cum dictează „spiritul de camaraderie, demnitatea şi onoarea uniformei
militare, valoarea inestimabilă a jurământului de credinţă faţă de ţară şi neam
depus de militar”, şi să se opună răsturnării valorilor ierarhiei militare,
desfiinţării calităţii de militar pentru cei care constituie coloana vertebrală
a Armatei de rezervă.
A făcut aşa ceva conducerea ANCMRR
? NU !
Şi atunci...
Col(r) Radu AROMÂNESEI
(fost comandant al Bateriei de
Conducere Automatizată a Complexelor RAA)
