08 octombrie 2013

OPINIE









Vin pensiile...


Noi, cei cu pensiile ciuntite de câţiva ani, am început să primim deciziile de pensie prin care revenim la cuantumul din decembrie 2010.
            Ne-am fi dorit şi noi ca aceste pensii să fie indexate asemenea celor  revizuite conform OuG 1/2011 , dar legal acest lucru nu se poate deoarece a fost indexat punctul de pensie, despre care nu se mai face vorbire în L 241/2013. Şi noi ne-am fi dorit să primim înapoi banii de care am fost păgubiţi în toţi aceşti ani, dar acesta este un proces dificil, de durată, pe care sperăm să-l câştigăm cândva. De ce nu s-a încercat acum ? Pentru că această lege reparatorie, aşa, cu minusurile ei, înainte de a fi bună sau rea a fost şi este URGENTĂ ! O spunem noi, cei care în absenţa ei, am fi primit în această lună pensiile diminuate binişor faţă de septembrie prin anularea condiţiilor de muncă acordate - ne place sau nu, în afara legii (DURA LEX SED LEX), şi ar mai fi trebuit să returnăm şi sumele primite pentru aceleaşi condiţii de muncă în ultimii aproape doi ani. Şi asta în pragul şi pe timpul iernii...!
Ne amintim cu toţii faptul că în prima parte a anului a fost o adevărată sarabandă cu acest proiect al legii reparatorii, trecut relativ cu puţine probleme de Senat, dar cu multe suspine de Camera Deputaţilor; luarea în discuţie a diferitelor amendamente, în fond favorabile, nu ar fi făcut decât să întârzie aprobarea legii, existând riscul de a fi trimis din nou proiectul la comisii în prag de vacanţă parlamentară, sau chiar de respingere în urma amendamentelor care nu ar fi obţinut , din varii motive, sufragiul majorităţii. Şi timpul trecea , iar recuperarea sumelor pentru categoriile de muncă nu mai putea fi amânată ; şi aşa, au fost rezervişti care au primit titluri executorii pentru returnarea banilor şi numai promulgarea L 241 /2013 i-a salvat, iar cei care deja începuseră să plătească au primit banii înapoi.
Desigur, legea pensiilor militare de stat rămâne obiecivul principal al rezerviştilor, iar eforturile pentru elaborarea ei în condiţii favorabile este dură . Lupta pentru această lege nu e la vedere, dar se duce permanent, pe holurile Parlamentului , la cabinetele miniştrilor şi la birourile aleşilor din teritoriu, şi cu toate că ne-o dorim cu ardoare TOŢI, progresele sunt dificil de realizat din considerente care de multe ori sunt peste înţelegerea noastră.
Interzicerea cumulului pensie –salariu, în afară de faptul că îngrădeşte dreptul constituţional la muncă al oricărui cetăţean, afectează în primul rând militarii, care dintotdeauna şi întotdeauna vor ieşi din serviciul activ sub Drapel la vârste inferioare celor la care se pensionează ceilalţi cetăţeni. Nu sunt mulţi în situaţia aceasta, dar pentru aceasta nu înseamnă că nu trebuie să acţionăm în favoarea lor.
Cum nu suntem mulţi nici cei cu pensiile diminuate în urma atâtor re, re re... Dar noi le ştim pe ale noastre, ştim ce datorăm aplicării Legii 241/2013 ACUM.
Şi atunci ce-i cu afirmaţiile unora că această lege este nedreaptă, mincinoasă, că cei care au militat pentru ea ar trebui să se ruşineze sau , mai rău, i-au trădat pe rezervişti, spulberându-le „visele”? Poate că această lege nu era o prioritate pentru cei cu pensiile majorate ,sau pentru cei ale căror famillii nu se confruntă cu probleme financiare deosebite, chiar dacă şi ei ar fi trebuit să returneze banii pentru condiţiile de muncă ; dar şi aici sunt unii care nu sunt de acord cu legea tocmai pentru că îi iartă şi pe aceştia de executarea silită ( deh, solidaritatea românească în variantă militară). Tot de solidaritate este vorba atunci când alţii deplâng preocuparea pentru anularea interzicerii cumulului pensie-salariu; dacă pe ei nu-i preocupă aspectul...
Până una-alta, în ciuda celor care pe bloguri şi forumuri de discuţie contestă aplicarea legii reparatorii HIC ET NUNC (aici şi acum), din motive pe care numai ei le înţeleg, noi, cei cărora situaţia financiară se îmbunătăţeşte, cel puţin pe moment, şi în aşteptarea unor vremuri mai bune, pentru a căror atingere ştim că mai este de luptat, ne bucurăm.
 UITE-AŞA... !


Col(r) Radu AROMÂNESEI